Economie

Reactia furioasa a ministrului despre banii din PNRR. Cine a pierdut 458 de milioane de euro

Reactia furioasa a ministrului despre banii din PNRR. Cine a pierdut 458 de milioane de euro

Banii europeni este un pilon important pentru stabilitatea macroeconomică a României într-o perioadă marcată de deficite bugetare ridicate. Pierderea a 458,7 milioane de euro din Cererea 3 de plată aferentă Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a declanșat o dispută politică majoră la nivel guvernamental. Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a lansat o serie de acuzații dure la adresa reprezentanților Partidului Social Democrat, declarând clar referitor la acești bani: „Din cauza acestor domni i-am pierdut. E pur și simplu nesimțire”.

Cronologia unui eșec financiar asumat la nivel european

Și totuși cum s-a ajuns la această gaură imensă în bugetul de stat destinat investițiilor și reformelor structurale? Dragoș Pîslaru îi indică direct pe membrii PSD care critică actualul Guvern drept principalii vinovați, afirmând răspicat că ei sunt cei „din cauza cărora am pierdut 458,7 milioane de euro”. Reformele asumate de statul român în cadrul cererii numărul 3 trebuiau, în mod normal, să fie finalizate încă din primul trimestru al anului 2023. Numai că documentația necesară atragerii acestor fonduri a fost depusă cu o întârziere uriașă de nouă luni. Acest blocaj administrativ s-a întâmplat exact în timpul mandatului prim-ministrului Marcel Ciolacu.

Cifrele și datele calendaristice vorbesc de la sine.

V-ați gândit vreodată la modul în care se raportează oficialii noștri la exigențele stricte impuse de instituțiile europene? Într-o analiză publicată recent de Digi24, se arată că fostul executiv a girat documente inexacte trimise la Bruxelles. „La momentul depunerii, ministrul Adrian Câciu și-a asumat sub semnătură oficială în fața Comisiei Europene faptul că jaloanele erau îndeplinite satisfăcător. Au mințit”, susține ministrul Fondurilor Europene. Demnitarul explică faptul că membrii cabinetului condus de Ciolacu „au amânat și tergiversat” implementarea măsurilor obligatorii pentru atragerea tranșei de bani.

Cum se pierd fondurile europene pe numiri politice

Comisia Europeană nu face absolut niciun compromis când vine vorba de jaloane neatinse sau bifate doar pe hârtie. Oficialii au analizat situația (una extrem de tensionată la acel moment pe axa București-Bruxelles) și au luat măsuri pecuniare drastice. „Comisia a constatat că nu mișcă nimic și a decis în mai 2025 suspendarea parțială a plății pentru cele 4 reforme, pensile speciale, AMEPIP și numirile în CA-uri din domeniul energiei și transporturilor. Au încasat-o peste bot și s-a aflat și public”, a adăugat Pîslaru. E drept că actualul Guvern Bolojan s-a trezit peste noapte cu o moștenire administrativă extrem de complicată.

Iar reacția ministrului pe rețelele de socializare a subliniat exact această presiune uriașă a timpului limitat. „Să pui responsabilitatea ratării unor reforme în sarcina unui guvern care a avut la dispoziție o fereastră minusculă de timp (23 iunie, 28 noiembrie 2025) pentru a repara ani de delăsare, este pur și simplu nesimțire”, a scris Dragoș Pîslaru pe contul său de Facebook. Echipa guvernamentală nou instalată a avut la dispoziție, conform acestuia, „doar câteva luni pentru a repara întârzieri acumulate în ani de zile”.

Impactul direct asupra companiilor de stat

Dar cine trebuia să rezolve concret aceste restanțe legislative și administrative care ne costă sute de milioane de euro? Până la urmă, responsabilitatea a fost împărțită între mai multe instituții cheie ale statului român, fiecare având un rol determinant în arhitectura PNRR. Ministerul Muncii trebuia să gestioneze rapid și eficient reforma pensiilor speciale. Secretariatul General al Guvernului era direct responsabil de operaționalizarea agenției AMEPIP. Ministerul Energiei și Ministerul Transporturilor aveau sarcina strictă de a reglementa guvernanța corporativă a companiilor de stat din subordine. Ministrul atrage atenția că toate aceste structuri critice au fost conduse exclusiv de șefi de la PSD pe parcursul mandatului de prim-ministru al lui Ilie Bolojan.

Investitorii privesc cu mare atenție capacitatea statului de a atrage fonduri nerambursabile, deoarece acești bani dictează ritmul marilor proiecte de infrastructură națională. Blocarea a aproape jumătate de miliard de euro trimite un semnal negativ piețelor financiare privind capacitatea administrativă a aparatului de stat.

Guvernanța corporativă și prețul plătit de economie

Mediul de afaceri autohton solicită constant o depolitizare reală a companiilor deținute de stat. Profesioniștii din piața de capital știu foarte bine că o conducere bazată pe competență aduce profitabilitate, în timp ce numirile netransparente generează doar pierderi acoperite din banii contribuabililor. Pierderea fondurilor europene din cauza nerespectării regulilor de guvernanță corporativă este un cost dublu pentru economia românească. Pe de o parte statul ratează infuzia de capital gratuit de la Bruxelles, iar pe de altă parte companiile energetice și de transporturi continuă să funcționeze mult sub potențialul lor real de piață.

Sumele colosale destinate modernizării României s-au evaporat din cauza unor decizii pur politice bazate pe interese de grup. Pîslaru argumentează că cele 458 de milioane de euro s-au pierdut pe fondul amânărilor repetate legate de decizia CCR privind pensiile speciale. Dezastrul financiar a fost amplificat major „pentru că politicienii au ales să populeze cu sinecuri” agenția AMEPIP. Situația a degenerat complet și în companiile de stat strategice, unde „politicienii au tot trimise pilele de la partid” în consiliile de administrație din domeniile energiei și transporturilor.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Comisia Europeană dragos pislaru Marcel Ciolacu PNRR PSD social