275 de tranzacții și 6,4 miliarde USD în M&A-ul din România în 2025. Cum a depășit ritmul din regiune

Piața de fuziuni și achiziții din România a închis anul 2025 cu 275 de tranzacții anunțate și o valoare de 6,4 miliarde USD. Aceasta s-a întâmplat după cinci ani de creștere mai rapidă decât a piețelor comparabile din Europa Centrală și de Est, într-un context de contracție a activității globale de M&A.

Între 2020 și 2025, valoarea tranzacțiilor a urcat cu 38%, ajungând la 6,4 miliarde USD, iar numărul operațiunilor aproape s-a dublat, de la 147 la 275. Raportat strict la 2025, România a înregistrat o creștere de 3% a numărului de tranzacții, în timp ce piața globală a scăzut cu 3%, iar cea europeană cu 1%. Polonia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia au consemnat, de asemenea, scăderi în același an.

Pentru investitori și executivi, volumul crescut este important, însă structura acestuia oferă semnale și mai relevante. Între 2018 și 2025, aproximativ 75% din valoarea pieței locale de M&A a fost reprezentată de investiții de tip inbound, iar jumătate dintre tranzacții au implicat cumpărători străini. Această tendință mută centrul de greutate al pieței către capitalul extern, cu efecte directe asupra evaluărilor, accesului la finanțare și ritmului de consolidare sectorială.

Peter Latos, Head of EY-Parthenon, a explicat pentru Zf că transformarea pieței se observă mai clar în numărul tranzacțiilor, decât în valoarea lor agregată.

„Piața de M&A din România a evoluat constant în ultimii ani și a contrazis adesea tendința globală. Deși valoarea tranzacțiilor a crescut cu 38% între 2020 și 2025, până la 6,4 miliarde USD, numărul tranzacțiilor ilustrează adevărata transformare a pieței locale de M&A. Din 2020, numărul tranzacțiilor anunțate aproape s-a dublat, de la 147 la 275 în 2025. În această perioadă, am văzut și cinci tranzacții evaluate la peste 1 miliard USD fiecare.”

Cele cinci tranzacții de peste 1 miliard USD indică o piață capabilă să absoarbă deal-uri mari, nu doar transferuri oportuniste de active. Pentru companii, acest detaliu este important în două direcții: validează existența unor platforme locale ce pot gestiona mandate de dimensiuni considerabile și ridică standardul de pregătire pentru vânzare, de la guvernanță și raportare, până la capacitatea de integrare post-tranzacție.

Imobiliarele au generat peste o cincime din tranzacții, însă următorul val este așteptat în energie și infrastructură

Sectorul imobiliar a fost principalul motor al pieței în 2025, cu 56 de operațiuni finalizate, reprezentând peste o cincime din totalul de 275 de tranzacții anunțate. Prin comparație, nicio altă verticală nu este indicată în datele publicate cu un volum similar. Acesta este un semnal că activele reale, cu fluxuri de numerar predictibile sau potențial de repoziționare, au rămas principala poartă de intrare pentru capital.

Dinamica nu se oprește însă la real estate. Potrivit ZF, investitorii urmăresc atent energiile regenerabile, sănătatea, tehnologia și infrastructura, domenii în care nevoia de capital este mare, iar consolidarea poate produce randamente superioare pe termen mediu.

Peter Latos, Head of EY-Parthenon, anticipează deja următoarea mutare în mixul sectorial al pieței locale.

„Pe lângă sectorul imobiliar, ospitalitate și construcții, care va rămâne în centrul pieței locale de M&A, energiile regenerabile vor continua să fie un motor important, pe fondul cererii tot mai mari pentru sisteme de stocare a energiei în baterii (BESS) și pentru proiecte hidro, pe lângă cele eoliene și solare. Ne așteptăm ca ponderea tranzacțiilor din infrastructură să crească în următorii ani datorită aderării României la OCDE, celor 25 de milioane EUR alocate în bugetul pe 2026 pentru înființarea Facilității Naționale pentru Parteneriate Public-Private, care va oferi asistență tehnică și va pregăti un portofoliu de proiecte de infrastructură și sănătate, și procesului de strângere de fonduri început pentru fonduri regionale dedicate investițiilor în infrastructură. Acești factori vor stimula, cel mai probabil, investițiile mai ample în infrastructură în România.”

Implicația financiară este clară pentru companiile din lanțurile adiacente acestor sectoare. Dacă infrastructura intră într-un ciclu mai puternic de tranzacții și dezvoltare, profită dezvoltatorii, fondurile, furnizorii de echipamente, serviciile tehnice, operatorii logistici și companiile de sănătate care pot accesa platforme regionale. Alocarea de 25 de milioane EUR în bugetul pe 2026 pentru Facilitatea Națională pentru Parteneriate Public-Private este importantă deoarece pregătește un portofoliu de proiecte, nu pentru că schimbă singură dimensiunea pieței.

Investitorii străini mizează pe convergența cu UE și OCDE, în timp ce riscul local persistă în costul muncii și piața muncii

Profilul cumpărătorilor arată de unde provine încrederea. Statele Unite, Marea Britanie, Austria, Germania, Franța și Olanda s-au aflat constant printre cei mai activi investitori străini în M&A în România. Când jumătate din tranzacții implică parteneri străini, iar 75% din valoarea pieței provine din investiții inbound, dependența de percepția externă asupra riscului de țară devine un factor central pentru evaluări și calendarul tranzacțiilor.

Peter Latos, Head of EY-Parthenon, spune că investitorii externi privesc România printr-o lentilă pe termen mai lung decât cea folosită adesea de capitalul local.

„Așa cum s-a văzut în 2025 și, până acum, în 2026, investitorii străini par să adopte o perspectivă pe termen mediu și lung mai accentuată decât cei locali. Investitorii străini observă că tendința pe termen lung este de aliniere tot mai mare la normele UE și globale, direcție susținută și de aderarea la OCDE. Deși este adevărat că mediul legislativ a avut un anumit impact în unele sectoare (de exemplu, energie și utilități), impactul general nu a fost unul pronunțat.”

Riscul pentru această traiectorie nu provine dintr-un singur sector, ci din capacitatea economiei de a transforma interesul de capital în execuție. România intră în această etapă cu o povară fiscală pe salarii de 41,5% pentru angajații singuri, fără copii, cu salariu mediu, cea mai mare din UE, și cu un șomaj de 6,4% în mai 2026. Pentru un investitor strategic, combinația este ambiguă: costul total al muncii rămâne apăsat fiscal, dar disponibilitatea forței de muncă se deteriorează în același timp.

Consolidarea deja vizibilă în telecom poate funcționa ca indicator pentru alte sectoare. Fuziunea finalizată de Vodafone România cu Telekom România Mobile arată că integrarea operațională și investițiile în rețele rămân o teză activă de piață. Legătura economică este relevantă: o infrastructură digitală mai robustă poate susține tranzacții și în IT, servicii, logistică și sănătate.

Pe termen mediu, variabila ce poate susține sau frâna multiplicarea acestor tranzacții rămâne infrastructura, atât fizică, cât și digitală. Dacă aderarea la OCDE, Facilitatea Națională pentru Parteneriate Public-Private și fondurile regionale dedicate infrastructurii livrează un portofoliu executabil, România poate converti avantajul actual de ritm într-o platformă regională de producție și logistică; în caz contrar, piața riscă să rămână dependentă de câteva sectoare și de capital inbound oportunist, chiar și după un salt de la 147 la 275 de tranzacții în cinci ani.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Sebastien Lecornu ia în calcul starea de urgență în Franța după protestele violenteDolce SportNaționala poate face 8 schimbări într-un amical. În ce condiții poate folosi până la 11 rezerveGetPonyPolițiștii au reținut la Albița o Toyota furată în Italia. Cumpărătorul spune că a plătit 21.500 de euroBravonetKristóf Rebeka revine la un concurs TV după victoria cu tatăl ei. Acum participă la „X-Faktor”LylaCe este D-MER și cum recunoști tristețea bruscă de la începutul alăptării, care poate dura 30 de secundeRevista IoanaCum compari ofertele de electricitate în octombrie 2026 și când poți păstra prețul vechi la Hidroelectrica