BNR menține dobânda cheie la 6,5% și avertizează că inflația va crește până în vară

Banca Națională a României, condusă de guvernatorul Mugur Isărescu, a decis să mențină dobânda de politică monetară la 6,5% pe an. Decizia vine într-un context complicat, în care inflația, deși a scăzut lent, este prognozată să crească din nou în următoarele luni, înainte de o corecție abruptă spre finalul anului.

Inflația, o scădere cu frâna de mână

Datele oficiale arată că „rata anuală a inflaţiei a continuat să se reducă lent în primele două luni din 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025”. La prima vedere, pare o veste bună. Numai că lucrurile stau puțin diferit. Scăderea a venit în principal din zona prețurilor la energie, fiindcă „descreşterea a fost determinată în principal de scăderile semnificative de dinamică ale preţurilor energiei electrice şi gazelor naturale, ce au fost contrabalansate parţial ca efect de evoluţiile de sens opus de pe segmentele LFO, preţuri administrate, produse din tutun şi combustibili”.

De ce va crește inflația pe termen scurt

Iar prognoza pe termen scurt nu arată deloc roz. „Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va creşte în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influenţelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu”.

Mai mult, „aceste evoluţii se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în T2/2026 pe segmentul energie, precum şi efectelor directe tranzitorii exercitate din S2/2025 de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor”. Vestea bună, dacă putem spune așa, este că aceste efecte „urmează să se epuizeze în T3/2026 şi să antreneze astfel o corecţie descendentă abruptă a inflaţiei anuale”. Cum se va simți asta în buzunarele noastre?

Economia dă semne de redresare, dar cu riscuri

Dincolo de cifrele inflației, activitatea economică pare să-și revină ușor. „Cele mai recente date şi analize indică o uşoară redresare a activităţii economice în T1/2026 faţă de trimestrul precedent, asociată însă cu o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB”.

Și creditarea privată și-a oprit căderea. „Dinamica anuală a creditului privat şi-a stopat trendul descendent amorsat în iunie 2025, înregistrând mici creşteri în primele două luni din 2026, până la 6,8% în februarie, de la 6,2% în decembrie 2025, în condiţiile în care componenta în lei şi-a reaccelerat foarte uşor creşterea, iar variaţia creditului în valută şi-a accentuat ascensiunea, pe seama evoluţiei împrumuturilor companiilor”.

E un echilibru fragil.

Pe de altă parte, corecția bugetară începută anul trecut ar trebui să ajute la temperarea prețurilor. BNR notează că „progresul corecţiei bugetare iniţiate în 2025 va intensifica în perspectivă presiunile dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea cererii agregate – cu implicaţii favorabile şi asupra anticipaţiilor inflaţioniste -, şi să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent”.

Războiul și fondurile UE, factori cheie

Dar incertitudinile rămân la ordinea zilei. „Incertitudini şi riscuri mari la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează însă războiul din Orientul Mijlociu şi actuala criză energetică globală, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor”. La acestea se adaugă și măsurile viitoare de consolidare bugetară (cele din Planul bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană), care rămân un factor de risc.

În acest peisaj complicat, soluția pentru a contrabalansa șocurile pare să fie una singură. Astfel, „absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor UE, în principal a celor aferente PNRR, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu”.

Pe lângă toate acestea, BNR subliniază că „relevante sunt, si, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune”.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetFilmul lui Cristian Mungiu Fjord are premiera în România pe 15 ianuarie 2027 la Sala PalatuluiLylaInjecțiile pentru slăbit nu sunt pentru oricine. Ce analizează medicul înainte să le recomandeRevista Ioana4 orașe istorice din Franța la aproximativ o oră de Paris. Cât costă trenul și cazareaNews24Temperaturile ar putea scădea cu 10-15 grade de la o zi la alta în România, pe 22 și 23 septembrieDolce SportEmma Răducanu își dorește o galerie de artă după retragerea din tenisGetPonyFiat Panda-ul de 50,20 cm intră în Guinness cu 15 km/h și un singur loc