Deși titlurile anunță o plafonare a tichetelor de masă la 40 de lei, realitatea din lege este alta: valoarea maximă a ajuns deja la 45 de lei. Surpriza vine însă din altă parte. Guvernul pregătește, pe ultima sută de metri a lunii februarie, un pachet de cel puțin alte trei modificări fiscale și bugetare care vor intra în vigoare de la 1 martie. Acestea vizează de la combaterea evaziunii pe carburanți și tutun, la stimularea producției de energie verde și plafonarea chiriilor pentru prefecți. Iată, punctual, tot ce trebuie să știi despre schimbările care îți vor afecta buzunarul și economia de săptămâna viitoare.

Tichete de masă: Plafonul real este de 45 de lei, nu 40

Informația corectă și completă este că valoarea maximă a unui tichet de masă pentru fiecare zi lucrătoare este de 45 de lei. Acest plafon a fost stabilit încă de anul trecut, prin Legea nr. 201/2025, publicată în Monitorul Oficial la 28 noiembrie 2025, și se aplică pe tot parcursul anului 2026. Orice valoare sub acest prag rămâne la latitudinea angajatorului, care poate decide dacă și cât acordă din acest plafon.

Aceste carduri de masă rămân unul dintre cele mai apreciate beneficii extrasalariale, un instrument flexibil prin care companiile își pot motiva angajații. Sumele sunt destinate exclusiv acoperirii cheltuielilor cu hrana și pot fi folosite în magazine alimentare, restaurante, cantine sau alte unități de alimentație publică, inclusiv online, care au contracte cu emitenții de tichete. Este interzisă, însă, achiziționarea de țigări sau produse alcoolice cu aceste sume.

Cine beneficiază de ele? În principiu, orice salariat cu contract individual de muncă, fie cu normă întreagă, fie part-time. Numărul de tichete acordate lunar nu poate depăși numărul de zile efectiv lucrate. Asta înseamnă că nu se acordă tichete pentru zilele de concediu, sărbători legale sau perioade de șomaj tehnic. Chiar și angajații în regim de telemuncă pot primi acest beneficiu, dar doar pentru contractul declarat ca fiind principal.

Problema este că acordarea lor nu este un drept automat. Tichetele sunt oferite doar dacă angajatorul decide să le includă în pachetul salarial. În sectorul public, situația este și mai nuanțată: funcționarii pot primi tichete de masă doar în limita alocărilor bugetare, ceea ce face ca avantajul să nu fie garantat.

Lupta cu evaziunea: Noi reguli pentru alcool, tutun și carburanți

Prima modificare majoră care intră în vigoare de la 1 martie vizează reducerea riscului de neplată a accizelor și TVA la bugetul de stat. Pe masa Guvernului se află un proiect de Ordonanță de Urgență care introduce condiții mai stricte pentru operatorii economici din domeniul produselor accizabile, cu un accent special pe produsele energetice.

Concret, se vor stabili noi condiții pentru obținerea atestatului de distribuție și comercializare angro pentru băuturi alcoolice, tutun prelucrat și produse energetice precum benzine, motorine, gaz petrolier lichefiat sau păcură. Potrivit surselor guvernamentale, noile reguli vor fi stabilite printr-un ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și al președintelui Autorității Vamale Române. Măsura urmărește să elimine de pe piață firmele-fantomă și să asigure o mai bună colectare a taxelor la buget, o problemă cronică a finanțelor publice din România.

Energie verde: Guvernul mizează pe biometan

A doua schimbare importantă este de natură energetică și ecologică. Executivul va adopta o Ordonanță de Urgență pentru a promova producerea de biometan, un gaz regenerabil. Actul normativ își propune să stabilească un cadru legislativ clar care să faciliteze producerea, injectarea în rețeaua națională, transportul și comercializarea acestui tip de combustibil.

Proiectul definește obligațiile și drepturile producătorilor de biometan, dar și responsabilitățile tehnice și financiare legate de conectarea la sistemele de transport și distribuție a gazelor naturale. Practic, Guvernul vrea să încurajeze investițiile în acest sector, aliniind România la directivele europene privind energia verde și reducerea dependenței de gazele naturale din import. Măsura vine în contextul în care România și-a asumat ținte ambițioase de decarbonizare, iar biometanul este văzut ca o soluție viabilă.

Cheltuieli la stat: Chirii plafonate pentru prefecți

A treia modificare este una de ordin administrativ și bugetar. Guvernul va stabili, printr-o Hotărâre, un plafon maxim pentru cheltuielile de care beneficiază prefecții și subprefecții. Începând cu 2026, suma maximă alocată pentru locuința de serviciu, cazare și deplasarea între localitatea de domiciliu și sediul instituției va fi de 1.500 de lei lunar, adică 18.000 de lei pe an.

Ce se întâmplă dacă chiria depășește acest prag? Proiectul de act normativ prevede clar că suma decontată nu va putea depăși acest plafon, orice diferență urmând a fi suportată de demnitar. Măsura are rolul de a limita cheltuielile considerate excesive și de a aduce mai multă rigoare în utilizarea banului public la nivelul administrației locale. Toate aceste proiecte se află pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de vineri, 27 februarie, și urmează să fie publicate în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare de la începutul lunii martie.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
1 martie 2026 evaziune fiscala