Economie

Cifrele care îngrijorează piața energetică. Producția de țiței a României scade abrupt

Cifrele care îngrijorează piața energetică. Producția de țiței a României scade abrupt

Producția internă de țiței a României a înregistrat o contracție severă de 8,3% în primul trimestru din 2026, coborând la doar 579.400 de tone echivalent petrol (tep).

Declinul structural al extracției

De ce este relevantă această dinamică pentru jucătorii din economie? Scăderea extracției interne accelerează dependența rafinăriilor locale de piețele externe, expunând lanțurile de aprovizionare la volatilitatea cotațiilor internaționale. Iar când costul materiei prime crește la poarta rafinăriei, efectul se propagă rapid în prețul final al carburanților și, implicit, în costurile logistice ale companiilor.

Declinul nu este un fenomen izolat. Reprezintă o confirmare a epuizării naturale a zăcămintelor autohtone mature, o problemă structurală pe care sectorul energetic o gestionează de peste un deceniu (spre deosebire de alte piețe europene cu rezerve de exploatare mai noi).

Proiecțiile oficiale indică o dependență în creștere

Datele Institutului Național de Statistică arată un minus de 52.300 tep față de perioada similară a anului trecut.

Dar lucrurile stau puțin diferit dacă ne uităm la volumul importurilor din acest început de an. Conform cifrelor citate într-o analiză publicată recent de Observatornews, importurile de țiței au depășit 1,576 milioane tep în perioada ianuarie-martie 2026. Paradoxal la prima vedere, aceasta este o scădere de 30,6% (adică un minus de 694.200 tep) față de primul trimestru din 2025.

Cifrele dictează noua realitate.

Și totuși, tendința pe termen mediu este clară. Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează că extracția va continua să scadă cu un ritm mediu anual de 2,5% până în 2027.

Pentru întreg anul 2026, proiecțiile oficiale indică o producție de 2,68 milioane tep (o scădere de 2,2%), urmând ca în 2027 volumul să coboare la 2,63 milioane tep. Cauza principală rămâne declinul natural al zăcămintelor și menținerea unităților existente de producție, fără aportul unor zăcăminte noi majore.

Presiunea pe balanța comercială

Până la urmă, golul lăsat de extracția internă trebuie acoperit de undeva. Prognoza arată un avans al importurilor de 7,4% în 2026, până la un nivel de 7,52 milioane tep, urmat de o nouă creștere de 7,8% în 2027.

Presiunea pe deficitul balanței comerciale va crește proporțional cu volumele externe achiziționate. Întrebarea centrală pentru trimestrele următoare este cum vor reuși marii procesatori industriali să își optimizeze marjele de rafinare, pe fondul unei dependențe de importuri care se apropie vertiginos de pragul de 8 milioane de tone anual.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
CNSP INS Romania social