### Fluxurile de capital străin în sectorul bancar românesc: o analiză a evoluției post-criză
#### Ieșirile de capital după criza financiară globală
Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), a evidențiat impactul semnificativ al crizei financiare globale din 2008 asupra sectorului bancar românesc. Între anii 2009 și 2021, România a înregistrat ieșiri masive de capital, totalizând aproximativ 17 miliarde euro. Această scădere drastică reprezintă o reducere de 70% față de nivelul capitalurilor strânse în anul 2009, care se ridicau la 24 miliarde euro, ajungând la un minim istoric de doar 7 miliarde euro în februarie 2021.
Georgescu a explicat că această tendință s-a accentuat după anul 2012, când au fost implementate reglementări macroprudențiale stricte privind creditarea în valută. În perioada crizei (2009-2011), inițiativa Viena și împrumuturile acordate de FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană – totalizând circa 20 miliarde euro – au jucat un rol crucial în stabilizarea economiei și finanțării externe a băncilor. Totuși, aceste măsuri au impus reforme costisitoare pentru populație.
#### Intrările de capital înaintea crizei
Referitor la intrările de capital străin înaintea crizei financiare din 2008, georgescu a menționat că între anii 2004 și 2008 s-au realizat fluxuri semnificative către sectorul bancar românesc, estimându-se o valoare totală aproximativă de 23 miliarde euro. Această creștere substanțială este atribuită aderării României la NATO și Uniunea Europeană.
inflația: provocări actuale pentru economia românească
Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, atrage atenția asupra efectelor inflației generate pe fondul creșterilor prețurilor energiei. El subliniază că politica monetară nu poate fi considerată soluția worldwide valabilă pentru toate problemele economice.Popa afirmase recent: „Dupã mai bine dе un deceniu dе stabilitate relativã а preţurilor… inflaţia devine din nou principala preocupare а cetățenilor.” Potrivit acestuia, peste jumătate din creșterea ratei inflației este rezultatul majorării prețurilor energiei electrice și gazelor naturale.
De asemenea, el menționează că politicile monetare şi fiscale stimulative adoptate pe parcursul pandemiei COVID-19 au contribuit la amplificarea acestui șoc inflațional.problemele legate dе lanţurile dе aprovizionare şi contextul geopolitic actual sunt factori care facilitează transmiterea rapidǎ а acestor creşteri ale preţurilor către alte sectoare ale economiei.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportLionel Messi a primit Premiul Prințesa de Asturias pentru carieră și sprijinul acordat copiilor
GetPonyUn SUV electric eligibil primește 18.500 lei prin Rabla 2026. Ce condiții se aplică la cumpărare și utilizare
BravonetCallum Turner, soțul lui Dua Lipa, a început probele finale pentru James Bond
LylaMedicamentele GLP-1 se opresc cu una până la două luni înainte de a încerca o sarcină, recomandă ghidul american
Revista IoanaCum recunoști semnele de bullying la adolescentul tău și ceri sprijinul școlii printr-o sesizare confidențială
News24În trafic se vede pe alocuri la mai puțin de 50 de metri din cauza ceții
