FMI și Banca Mondială anunță prognoze sumbre 45 de milioane de oameni în pericol

Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială trag un semnal de alarmă privind viitorul economiei mondiale, în contextul în care oficiali financiari de rang înalt se pregătesc de o reuniune crucială la Washington. Războiul izbucnit în Iran pe 28 februarie a adus un al treilea șoc major sistemului global, după pandemie și invazia Ucrainei, forțând cele două instituții să își revizuiască drastic estimările.

Prognoze revizuite în jos

Înainte de noul conflict, ambele instituții se așteptau să își îmbunătățească previziunile, bazându-se pe rezistența surprinzătoare a economiei globale. Numai că războiul din Iran a schimbat complet datele problemei, generând o serie de șocuri care vor afecta direct creșterea economică și vor alimenta inflația.

Scenariul de bază al Băncii Mondiale indică acum o creștere de doar 3,65% pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare în 2026, o scădere considerabilă de la prognoza de 4% din octombrie. E drept că situația se poate înrăutăți. Dacă războiul se prelungește, această cifră ar putea coborî până la un anemic 2,6%. Și la capitolul inflație veștile sunt proaste: prognoza pentru aceste țări a fost majorată de la 3% la 4,9% pentru 2026, cu un scenariu pesimist care urcă până la 6,7%.

Impactul uman al crizei

Iar dincolo de cifrele macroeconomice, impactul uman este devastator. FMI a avertizat săptămâna trecută că aproximativ 45 de milioane de persoane suplimentare s-ar putea confrunta cu insecuritate alimentară acută dacă războiul persistă și continuă să perturbe livrările de îngrășăminte. V-ați gândit vreodată ce înseamnă asta la nivel de familie?

Răspunsul instituțiilor financiare

Ambele instituții se grăbesc să răspundă la criză, mai ales că nivelurile datoriei publice au atins deja recorduri istorice. FMI se așteaptă la cereri suplimentare de sprijin de urgență care ar putea totaliza între 20 și 50 de miliarde de dolari pe termen scurt, destinate țărilor cu venituri mici și importatoare de energie. În replică, Banca Mondială a anunțat că ar putea mobiliza circa 25 de miliarde de dolari prin instrumente de răspuns rapid și până la 70 de miliarde de dolari în șase luni, dacă situația o va impune.

Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a subliniat gravitatea situației într-o declarație pentru Reuters. „Conducerea contează şi am trecut prin crize în trecut”, a spus acesta, lăudând eforturile anterioare de control fiscal și monetar. „Dar acesta este un şoc la adresa sistemului”, a avertizat Banga.

O provocare imensă.

Economiștii îndeamnă guvernele la prudență, recomandând doar măsuri țintite și temporare pentru a proteja cetățenii de prețurile mari, deoarece pachetele ample de sprijin riscă să alimenteze și mai mult inflația.

Un peisaj global complicat

Criza actuală lovește într-un moment deosebit de fragil. Tensiunile dintre Statele Unite și China, cele mai mari economii ale lumii, sunt la cote ridicate, iar Grupul celor 20 de mari economii (G20) întârzie să ofere un răspuns coordonat. Până la urmă, multe economii emergente și în curs de dezvoltare au intrat în această nouă criză cu vulnerabilități mai mari la datorii și cu rezerve financiare mai mici decât în anii trecuți.

Mary Svenstrup, fost oficial de rang înalt în cadrul Trezoreriei SUA și actual expert la Centrul pentru Dezvoltare Globală, consideră că este nevoie de o schimbare de paradigmă. „Această criză trebuie să fie un catalizator pentru ca acţionarii FMI să regândească cu adevărat modul în care Fondul sprijină ţările vulnerabile, recunoscând că vom asista la mai multe şocuri globale. Nu le putem cere să sacrifice creşterea şi dezvoltarea de dragul refacerii rezervelor”, a declarat Svenstrup.

Ea a adăugat că orice nou sprijin financiar trebuie condiționat de reforme ambițioase. „Probabil că este nevoie de mai mult sprijin financiar din partea (instituţiilor financiare internaţionale), dar acesta trebuie să fie accesibil şi trebuie să fie în contextul programelor de reformă şi, eventual, al unei reduceri mai ample a datoriilor”, a concluzionat Svenstrup.

Sarcina principală a țărilor lumii este acum să găsească un echilibru extrem de dificil între gestionarea inflației și menținerea creșterii economice, având pe fundal provocarea pe termen lung de a crea suficiente locuri de muncă pentru cele 1,2 miliarde de persoane care vor ajunge la vârsta activă în țările în curs de dezvoltare până în 2035.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetCheloo le-a cerut colegilor să se bucure după eliminarea sa cu Mihai Ban din Asia ExpressLylaCe analize preventive poți face de la 40 de ani, în funcție de vârstă și riscuriRevista IoanaVaxigrip lipsește din farmacii. Ce poți face dacă ai acest vaccin pe rețetăNews24Zelenskyy critică achiziția de motorină rusească anunțată de Trump și acuză finanțarea războiuluiDolce SportCum au fost marcate cele mai rapide goluri la naționale și la Mondial, de la Baumgartner la Hakan ȘükürGetPonyCând vor putea motocicliștii folosi benzile de autobuz și cum vor înainta pe lângă coloanele oprite