Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

ING estimează că România își poate păstra ratingul recomandat investițiilor dacă instalează rapid un guvern cu puteri depline și asigură continuitatea reformelor. Banca anticipează o contracție economică de 0,5% în 2026, potrivit Profit.ro.

Deficitul fiscal a coborât la 2,34% din PIB în iulie anul curent, de la 3,99% din PIB în iulie 2025. Reducerea deficitului bugetar a fost principalul argument invocat de agențiile de rating pentru menținerea scorului României.

Fitch și Moody’s au menținut în această vară ratingul României în categoria recomandată investițiilor, dar cu perspectivă negativă. Fitch intenționa inițial să coboare România cu o treaptă, la categoria junk, însă a admis apelul autorităților române.

România nu are de patru luni un guvern cu drepturi depline, iar Alexandru Rogobete a cerut încheierea instabilității politice și construirea unei soluții. Pentru evitarea retrogradării, ING indică instalarea rapidă a unui guvern cu puteri depline și continuitatea reformelor.

Economiștii ING Bank notează în analiza băncii: „Între timp, incertitudinea politică prelungită continuă să genereze titluri în presă și rămâne un semnal de alarmă important atât pentru agențiile de rating, cât și pentru piețe. După ce am scăpat la limită de o retrogradare pe parcursul verii, scenariul nostru de bază este că vom scăpa și în această toamnă, cu condiția instalării în curând a unui guvern cu puteri depline care să dovedească continuitatea reformelor.”

Economia locală încetinește în timp ce regiunea avansează

ING descrie economia României ca fiind influențată de recesiune și de inflația încă ridicată. Economia a scăzut cu 0,8% în termeni anuali în primul semestru, iar banca anticipează că datele detaliate pentru trimestrul al doilea vor indica o continuare a contracției consumului privat, în timp ce investițiile sunt așteptate să crească.

Inflația este estimată la 6,5% la finalul anului, după ce a coborât la 8,2% în iulie și a atins un vârf de 10,9% în mai. Rata medie a inflației este estimată la 8,5%. În iulie 2026, media Uniunii Europene era de 3,0%, potrivit Eurostat.

Economiștii ING Bank sintetizează astfel tabloul local: „Dinamica economică a României rămâne în continuare influențată de presiuni stagflaționiste.” Termenul descrie combinația dintre creșterea slabă sau negativă și inflația ridicată.

ING prognozează pentru România o scădere economică de 0,5% în acest an și o revenire la 2,2% anul viitor. Creșterea estimată pentru anul viitor este sub cea din Ungaria și Polonia, ale căror economii sunt prognozate să avanseze cu aproximativ 3%.

Polonia a crescut cu 3,9% în trimestrul al doilea față de aceeași perioadă a anului trecut. Investițiile au urcat cu 8,4%, iar consumul cu 3%, în ușoară încetinire pe fondul moderării dinamicii salariale. Pentru întregul an, ING menține o estimare de creștere de 3,4%, susținută de activitatea robustă din prima jumătate a anului și de finalizarea investițiilor PNRR.

ING estimează că inflația din Polonia va urca spre 3,5%, la limita superioară a țintei băncii centrale, pe fondul presiunilor prețurilor carburanților. Deficitul bugetar este anticipat să rămână în apropierea a 7% din PIB atât în acest an, cât și în 2027. Politica fiscală este așteptată să rămână expansivă înaintea alegerilor din 2027, fără o scădere semnificativă a taxelor și fără o creștere a cheltuielilor sociale. Riscurile pentru economia Poloniei provin din războiul din Golful Persic.

Economia Ungariei a crescut cu 1,7% în prima jumătate a anului, după trei ani de stagnare, iar inflația a coborât la 1,2% pe an în august, cel mai redus nivel al ultimului deceniu. ING estimează pentru Ungaria o creștere economică de 1,7% și o dinamică medie a prețurilor de 1,7% în acest an.

Prognoza de creștere economică a fost redusă după criza energetică, care a diminuat producția de energie nucleară pe fondul secetei, a redus producția voluntară a companiilor manufacturiere și a majorat importurile de energie. Banca centrală a Ungariei a redus dobânda-cheie la 5,5% pe an, cu 1 punct procentual sub rata-cheie a BNR, iar ING estimează că ar putea urma alte trei reduceri până la finele anului.

Noua strategie fiscal-bugetară pe termen mediu și o posibilă revizuire a țintei de inflație a Ungariei, stabilită la 3% +/-1 punct procentual, ar putea contribui la reluarea intrărilor de fonduri UE și la o potențială îmbunătățire a ratingului suveran.

Cehia a avut o evoluție sub așteptări în prima jumătate a anului, iar ING și-a redus ușor prognoza privind creșterea PIB pentru acest an la sub 2%. Pentru anul viitor este anticipată o accelerare pe fondul revenirii industriei. Inflația în creștere este așteptată să afecteze cheltuielile discreționare ale populației, iar carburanții sunt principalul contributor la inflație. Presiuni suplimentare vin din prețurile administrate și cele la alimente. Deficitul bugetar al Cehiei este așteptat să nu depășească semnificativ 3% din PIB în draftul de buget pentru anul următor.

Consolidarea fiscală rămâne testul imediat pentru rating

ING estimează pentru România un deficit de 6% din PIB la finele anului și vede posibilitatea unei scăderi chiar mai ample.

După încheierea PNRR, investițiile publice sunt așteptate să continue într-un ritm mai redus, susținute de programele europene SAFE și de fondurile de coeziune. ING estimează că investițiile vor crește, în timp ce consumul privat va continua să se contracte.

Următorul reper pentru piață este începutul lunii octombrie, când S&P urmează să publice noua evaluare a României. În scenariul ING, evitarea retrogradării depinde de instalarea rapidă a unui guvern cu puteri depline și de continuitatea reformelor.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Alexandru Rogobete Fitch ING Moody’s România