Jumătate dintre cele mai mari 1.000 de companii din România sunt înregistrate în Bucureşti şi judeţul Ilfov. Acestea generează nu mai puţin de 57% din cifra de afaceri totală a acestui grup de elită. O realitate economică greu de ignorat.
Concentrare masivă în Capitală
Cifrele arată o polarizare evidentă a puterii economice în jurul Capitalei. Dar ce se întâmplă dincolo de această zonă? Iar când vine vorba de comparaţii regionale, lucrurile devin şi mai interesante. De pildă, Clujul depăşeşte Timişul la numărul de firme prezente în top, având 48 în total. Numai că, la o privire mai atentă, cifra de afaceri cumulată a acestora este de doar 45 de miliarde de lei, iar numărul total de angajaţi în aceste companii mari din judeţ se ridică la 37.000 de oameni.
Investiții în producție și inovație
Totuși, investițiile semnificative nu ocolesc complet restul țării. Un exemplu este Terapia Cluj, care a investit peste 50 de milioane de euro în ultimii cinci ani. Planurile continuă și în 2026, cu un buget de investiții de 15 milioane de euro alocat pentru modernizarea fabricii și pentru digitalizare. Reprezentanții companiei sunt clari: „Proiectul care a adus cea mai mare creştere a fost achiziţia mărcii Uractiv“.
Pe de altă parte, se conturează și alte proiecte majore. Cinci fabrici noi, cu investiții totale de 52 de milioane de euro, ar putea fi livrate anul acesta în județe precum Gorj, Galaţi, Hunedoara, Mureş şi Prahova, prin programul Tranziţie Justă (menit să ajute regiunile dependente de industrii poluante). E un semnal că, până la urmă, „producţia locală are nevoie de susţinere“.
Nevoia unui nou model economic
Această dinamică subliniază necesitatea schimbării modelului de creştere economică. Nu mai este suficient să ne bazăm pe vechile motoare. Așa cum se arată într-o analiză recentă, „acum este momentul de a crea premisele pentru următorul salt. Ne trebuie ambiţie şi ne trebuie un plan“.
Și semnele pozitive există. România a făcut progrese vizibile în efortul de a atinge media europeană a puterii de cumpărare. În 2025, țara noastră a ajuns la 78% din media UE a PIB/capita exprimat în standarde de putere de cumpărare (PPC), marcând un avans de 20 de puncte procentuale în ultimii zece ani.
De la autostrăzi la finanțări pentru startup-uri
Impactul investițiilor se vede la firul ierbii. Adrian Cocan de la Lăptăria cu Caimac oferă un exemplu concret legat de infrastructură: „Două camioane cu produse trimitem săptămânal la depozitele clienţilor din Roman şi Bacău. Camioanele circulau înainte de A7 cu 50 km la oră în medie“.
În același timp, se investește și în viitorul tehnologic. La Innovation Labs, peste 40 de echipe formate din tineri cu idei de afaceri se luptă pentru o finanţare de până la 500.000 de euro. Răzvan Rughiniş, fondatorul programului, descrie perfect atmosfera: „Este un festival de stimulare a creativităţii şi a creării de valoare.“
Într-un context global complet diferit, două verdicte istorice din SUA fracturează scutul juridic folosit timp de 30 de ani de giganții tehnologici. Meta şi Google au fost găsite vinovate pentru efectele reţelelor sociale asupra copiilor. Un semnal clar că „era în care giganţii tech operau fără consecinţe s-a terminat“.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportFCSB a ratat aducerea lui Nsimba în schimbul lui Boutoutaou și a 1,2 milioane de euro, spune Becali
GetPonyBrego estimează valori de revânzare cu până la 6,4% mai mici pentru electricele de lux analizate
BravonetJon Stewart își prelungește contractul la „The Daily Show” până la sfârșitul lui 2028
LylaCum începi să alergi la o vârstă mai înaintată și de ce să adaugi doar câțiva kilometri pe săptămână
Revista IoanaCând durerile de burtă cer un consult. Cele 8 semne de alarmă și situațiile în care ai nevoie de urgență
News24Protestele față de prețuri și serviciile publice au adus mii de europeni în stradă
