Spațiul este „ultima frontieră”, pe care omul o explorează permanent pentru a-și asigura supraviețuirea ca specie, în fața unor pericole imediate care ne amenință planeta, așa cum sunt încălzirea globală, epuizarea resurselor în contextul suprapopulării planetei, dar și a unor amenințări cosmice, precum exploziile de raze gamma, impactul cu asteroizi sau comete și, în ultimă instanță, moartea Soarelui, reactorul nuclear care asigură energia sistemului nostru solar.
Anul 2014 a fost unul bogat în evenimente și descoperiri astronomice atât pentru puterile spațiale consacrate — SUA, Rusia și Europa, dar și pentru noile puteri emergente din domeniul spațial, China, Japonia și India.
IANUARIE:
Prima misiune a capsulei Cygnus pentru aprovizionarea ISS
Compania americană Orbital Sciences a lansat la 10 ianuarie capsula fără echipaj Cygnus în prima sa misiune de aprovizionare a Stației Spațiale Internaționale (ISS). În cadrul misiunii, Cygnus a transportat 1.461 kg de materiale științifice, între care furnici, pentru a li se observa comportamentul în microgravitate, precum și materiale pentru studierea rezistenței microbiene la antibiotice.
Sonda Mars Express a aniversat 10 ani de când se află pe orbita lui Marte
Mars Express, prima sondă europeană construită pentru explorarea unei alte planete, transmite fotografii 3D color ale planetei Marte de 10 ani. Pentru a sărbători această aniversare, Agenția Spațială Europeană (ESA) a dat publicității o spectaculoasă înregistrare video a unui survol al planetei Marte, înregistrare care cuprinde o parte dintre cele mai interesante imagini capturate de pe orbită de sonda Mars Express. Întregul film acoperă o suprafață de aproximativ 1,55 milioane de kilometri, suprafață aproximativ egală cu cea a Mongoliei.
Acest videoclip animat este bazat pe un mozaic de 67 de imagini statice preluate de Mars Express de deasupra regiunii denumită Kasei Valles. Mars Express a început să transmită imagini 3D color de la suprafața lui Marte la 14 ianuarie 2014. Sonda a fost lansată în 2003, alături de un alt modul conceput pentru asolizare pe Planeta Roșie. Acest modul era denumit Beagle 2, dar misiunea sa a fost un eșec.
Sonda New Horizons a ajuns în apropierea centurii Kuiper
New Horizons, cel mai rapid vehicul spațial construit până în prezent de NASA, a ajuns în apropierea centurii Kuiper, centura de asteroizi și planete pitice, denumite în mod generic drept obiecte trans-neptuniene, pentru o întâlnire cu Pluto și cu satelitul său, Charon. New Horizon urmează să ajungă în vecinătatea lui Pluto până în luna ianuarie a anului viitor, dar nu se va putea apropia de planetoid până în luna iulie 2015.
Sonda parcurge 1,6 milioane de kilometri pe zi. Sonda New Horizons a fost lansată la 19 ianuarie 2006 de NASA, în cadrul Programului New Frontiers și este concepută pentru studierea planetei pitice Pluto și satelitului acestuia, Charon, dar este posibil să realizeze observații și asupra altor corpuri din centura Kuiper.
Descoperirea unei noi exoplanete: Kepler-410A b
O echipă internațională de astronomi, condusă de belgianul Vincent Van Eylen, doctorand la Universitatea daneză Aarhus și afiliat Univesității Catolice din Leuven, a descoperit, cu ajutorul telescopului Kepler de la NASA, o nouă planetă extrasolară, numită Kepler-410A b. Până în prezent au fost descoperite peste 1.000 de planete care orbitează în jurul unei alte stele decât Soarele. Noua exoplanetă descoperită este mai mare ca Terra (de 2,8 ori raza Pământului) și de o mărime comparabilă cu cea a planetei Neptun.
Perioada de revoluție a acestei planete în jurul stelei sale, extrem de strălucitoare, este de 17,8 zile. Respectiva stea, Kepler-410, este mai masivă decât Soarele. Viața pe această exoplanetă este foarte puțin probabilă, în condițiile în care ea se situează la o distanță inferioară față de astrul său decât cea care separă Terra de Soare, fapt ce implică o temperatură mult mai mare la suprafața planetei extrasolare. Kepler-410 A b este situată la circa 425 de ani lumină de Pământ.
Există apă pe planetoidul Ceres
Astronomii au descoperit dovezi directe ale existenței apei pe planeta pitică Ceres, din centura de asteroizi, apă sub forma unor vapori care ajung în spațiu, probabil în urma unor erupții ale unor gheizere de gheață de la suprafața planetei. Vaporii de apă, descoperiți cu ajutorul Observatorului Spațial Herschel, aparținând Agenției Spațiale Europene (ESA), se degajă din două regiuni de la suprafața lui Ceres, un planetoid considerat totodată și cel mai mare asteroid din sistemul nostru solar. Acești vapori de apă sunt expulzați de niște vulcani de gheață sau se formează în urma unui fenomen de sublimare a gheței (trecerea directă din stare solidă în stare gazoasă).
Acest studiu are implicații importante asupra teoriei cu privire la modul de formare al planetoidului Ceres și confirmă ipoteza că planetele s-au deplasat foarte mult, pe orbite haotice, instabile, la începutul formării sistemului solar. Ceres, care în funcție de definiția acceptată poate fi considerată fie o planetă pitică, fie un asteroid gigantic, este cel mai mare obiect din centura de asteroizi și orbitează în jurul Soarelui la o distanță de 2,8 unități astronomice (1 unitate astronomică este definită drept distanța de la Soare la Pământ).