Programele de austeritate, primul pas al revenirii economice în statele afectate de criză

Programele de austeritate sunt la modă în aceste săptămâni în Europa, în condiţiile în care mai multe guverne au promis să reducă cheltuielile cu miliarde de euro într-un efort susţinut de a echilibra bugetele şi de a salva moneda euro, scrie publicaţia germană Der Spiegel, precizând că economiştii susţin că astfel de programe ar putea funcţiona.

Miercuri, 26 mai, veştile bune au venit de la Frankfurt, unde Banca Centrală a Germaniei, Bundesbank, a estimat că deficitul bugetar nu va fi atât de mare pe cât s-a temut guvernul. Italia este cel mai recent exemplu de ţară unde s-a vorbit despre măsuri de austeritate. Marţi seară, premierul Silvio Berusconi a anunţat un pachet de măsuri de austeritate în valoare de 24 de miliarde de euro – un plan de economii care i-a surprins pe mulţi.

Măsurile includ reduceri ale salariilor funcţionarilor publici, reduceri ale cheltuielilor la nivel regional şi municipal concomitent cu o creştere a taxelor. Măsurile de austeritate par să reprezinte un mesaj pe care multe state din Europa l-au adoptat în ultimlele săptămâni. Ţările din zona euro par să evolueze în aceeaşi direcţie, iar peste tot scopul este acelaşi: consolidarea bugetului.

Spania a mers însă şi mai departe înăsprind un program de austeritate introdus înainte. În 2010 şi 2011, Madridul doreşte să cheltuiască cu 15 miliarde de euro mai puţin decât planificase iniţial – o sumă ce reprezintă 1,5% din PIB. Asemenea Italiei, Spania plănuieşte reduceri salariale în sectorul de stat, reduceri în cheltuiele publice, creşterea TVA-ului şi îngheţarea pensiilor.

În ceea ce priveşte Grecia, programul de austeritate ale acesteia este şi mai extrem. Sub supravegherea Uniunii Europene şi a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Atena a avansat un pachet de măsuri de austeritate în valoare de 30 de miliarde de euro până în 2014, reprezentând 13% din PIB. Este Europa înapoi pe drumul cel bun? Va reuşi eurozona să îşi recâştige puterea? Pieţele financiare sunt încă sceptice – la fel şi germanii de rând.

Potrivit unui sondaj realizat de publicaţia Stern, peste 3/4 dintre germani sunt îngrijoraţi că datoria publică va scăpa de sub control, iar 59% la sută de faptul că politicienii nu vor fi capabili să facă faţă actualelor probleme fiscale. Cu toate acestea, în lumina eforturilor din ultimele săptămâni, mulţi experţi încep să fie optimişti.

Într-adevăr, scrie Der Spiegel, măsurile convenite de către miniştrii de finanţe din UE la Bruxelles au fost cu mult mai ample decât orice altceva care se realizase în trecut. Giganticul pachet de întrajutoare în valoare de 750 de miliarde de euro destinat salvării monedei euro a fost menit în primul rând trimiterii unei semnal că Europa şi moneda unică sunt puternice şi că politicienii europeni sunt capabili să le apere.

Pachetul a reuşit să calmeze temporar pieţele şi să diminueze temerile că zona euro s-ar putea destrăma. Însă operaţiunea de salvare are sens pe termen mediu şi lung dacă ţările puternic îndatorate din UE îşi pot pune finanţele în ordine, ceea ce se pare că are loc în prezent.
Eforturile de reducere a cheltuielilor pe care le fac ţările din eurozonă nu garantează că o astfel de criză a datoriei nu se va repeta. Pentru a preveni acest lucru, UE doreşte să îşi rezerve mai multă putere în ceea ce priveşte evaluarea bugetelor naţionale ale statelor membre.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata