România și-ar putea mări PIB-ul cu 10% până în 2050 -generând o contribuție suplimentară de 575 de miliarde de euro- prin creșterea economiilor, potrivit unei analize McKinsey&Company(1). Această analiză a fost realizată în contextul în care o parte semnificativă a populației se confruntă cu dificultăți în economisire și în înțelegerea conceptelor fundamentale legate de bani, atât din cauza veniturilor mici, cât și a lipsei de educație financiară, după cum arată un studiu realizat de McKinsey în primăvara acestui an.
Între 2000 și 2020, venitul disponibil al românilor pe cap de locuitor a crescut cu 10% anual, aceasta fiind cea mai mare creștere din Europa în această perioadă. Acest lucru a permis României să se apropie de țările mai avansate din Europa Centrală, reducând decalajul nivelului venitului disponibil pe cap de locuitor de la 60% în 2000 la 15% în 2020.
Valoarea medie a activelor financiare pe cap de locuitor în România este de aproximativ 5.000 de dolari
Cu toate acestea, România are unul dintre cele mai scăzute niveluri de avere financiară personală în comparație cu alte țări din Europa Centrală și de Vest, cu 36% din PIB – aproape jumătate din media Europei Centrale, potrivit McKinsey&Company. Valoarea medie a activelor financiare pe cap de locuitor în România este de aproximativ 5.000 de dolari, în timp ce, de exemplu, în Ungaria este de 12.000 de dolari. Averea financiară personală se bazează pe activele financiare personale, inclusiv numerar, depozite în cont curent, depozite în afara contului curent, titluri de valoare și instrumente derivate, fonduri mutuale, asigurări de viață și pensii din pilonul 2 și 3.
„Averea netă a populației României a crescut de peste opt ori în ultimele două decenii, potrivit Băncii Naționale a României. Astfel, cetățenii români au niveluri scăzute de economisire, puține active financiare și o parte semnificativă a averii acumulate blocată în proprietăți imobiliare. Unele dintre motivele pentru care economiile românilor sunt încă scăzute sunt veniturile mici – cel puțin pentru o mare parte a populației, precum și lipsa educației financiare și, în consecință, a planificării pe termen lung. În acest context, instituțiile financiare, statul și consumatorii trebuie să își unească forțele pentru a găsi modalități de a crește educația financiară, de a oferi produse sau servicii care să răspundă nevoilor consumatorilor și, în cele din urmă, de a construi o cultură a responsabilității și conștientizării financiare pentru a stimula bogăția personală și colectivă. acesta este un caz clar în care interesele individuale sunt aliniate cu cele colective”, spune Alexandru Filip, Managing Partner McKinsey&Company București.
Românii preferă în continuare banii lichizi și depozitele
Atunci când economisesc, românii preferă să își păstreze banii în principal în numerar și depozite și nu folosesc produse de investiții sofisticate, cum ar fi fondurile mutuale, titlurile de valoare și instrumentele derivate. Aproximativ 70% din activele financiare personale sunt deținute în numerar și depozite, față de 59% în Europa Centrală și 40% în Europa de Vest.
Aproape 63% dintre români declară că reușesc să economisească ocazional sau lunar, pe baza unui sondaj realizat de McKinsey&Company la începutul acestui an. Sondajul a măsurat atitudinea românilor față de bani, economii și planificare financiară și a vizat populația urbană cu diferite niveluri de educație, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani.
Cei care economisesc în fiecare lună, dar nu o sumă fixă (aproximativ 1/3 dintre respondenți) tind să locuiască în orașe de mărime medie și au un nivel de educație mai ridicat. Îngrijorător este faptul că, din perspectiva coeziunii sociale, doar un sfert din segmentul mai puțin educat reușește să economisească. Respondenții mai tineri sunt la fel de reținuți în a începe investiții financiare. Aproape o treime din segmentul de vârstă 18-24 de ani intervievat este încă dependent financiar.
90% dintre respondenți se așteaptă ca pensia lor să fie insuficientă pentru a-și menține stilul de viață după pensionare
Sondajul indică faptul că, în general, românii nu au încredere atât în sistemele de pensii publice, cât și în cele private. Doar unul din cinci români are încredere în sistemul public de pensii și doar unul din patru are încredere în cel administrat privat. În plus,~80% dintre respondenți nu au putut estima valoarea pensiei pe care o vor primi de la stat, iar 90% se așteaptă ca pensia lor să fie insuficientă pentru a-și menține stilul de viață după pensionare. În mod surprinzător, în ciuda acestei din urmă cifre, doar 28% dintre români au declarat că își planifică pensionarea în mod proactiv.
Pandemia a crescut la nivel global gradul de conștientizare a consumatorilor cu privire la importanța economisirii, inclusiv în România. Dar pare dificil să se mențină această tendință, deoarece restricțiile de cheltuieli s-au relaxat, iar inflația ridicată a început să afecteze puterea de cumpărare.
Doar 1/4 dintre români și-au păstrat comportamentul de economisire indus de pandemie
În acest moment, doar unul din patru români a declarat că a reușit să își mențină comportamentele de economisire induse de pandemie, arată sondajul. Această situație este determinată de lipsa fondurilor, a educației financiare și a sprijinului pentru a-i ajuta să economisească. Doar 15% dintre respondenți au declarat că au participat la programe de educație financiară și doar sub 30% au declarat că familiile lor i-au învățat cum să investească. Deși mulți români își doresc să economisească mai mult, aceștia ezită în ceea ce privește planificarea financiară. De fapt, puțin peste 50% dintre respondenți au declarat că ar prefera un control anual la dentist decât să participe la o întâlnire gratuită cu un consilier financiar. Pe de altă parte, aproape 40% dintre respondenți au dificultăți în ceea ce privește conceptele fundamentale de gestionare a banilor, cum ar fi înțelegerea efectelor inflației asupra economiilor lor.
Atunci când investesc, românii aleg opțiunile extreme: fie investiții cu risc scăzut, fie investiții speculative
Această lipsă de încredere în consilierea financiară și nivelul scăzut de educație financiară afectează, de asemenea, modul în care românii aleg să investească. Sondajul a arătat că respondenții preferă fie active cu risc scăzut și randament scăzut, cum ar fi valutele străine (aproximativ 32% dintre respondenți), depozitele la termen (28% dintre respondenți), bunurile imobiliare (24% dintre respondenți), fie investițiile speculative, cum ar fi criptomonedele (de exemplu, Bitcoin, Ethereum etc.) (24%)
În același timp, 75 % dintre respondenți susțin că își gestionează singuri investițiile. Doar unul din cinci respondenți consideră că băncile oferă consultanță financiară de încredere, iar un procent similar se consultă cu banca lor atunci când iau o decizie legată de bani. Familia și prietenii sunt considerați o sursă de informații mai credibilă în ceea ce privește gestionarea banilor decât instituțiile financiare sau experții.
Aproximativ două treimi dintre respondenți ar dori ca statul să se implice mai mult în sprijinirea populației pentru a economisi sau a investi prin oferirea de stimulente. În același timp, 60% consideră că și băncile sau asigurătorii ar trebui să facă mai mult pentru a ajuta populația să economisească prin oferirea de sfaturi și prin furnizarea de produse care să se potrivească mai bine nevoilor clienților. În cele din urmă, românii consideră, de asemenea, că familiile ar trebui să joace un rol mai important în asigurarea educației financiare a copiilor lor și că sistemul de învățământ ar trebui să ajute și el în acest sens.
„Românii ar putea să profite de tendința pandemică de creștere a economiilor și să valorifice creșterea globală a bogăției pentru a construi o siguranță financiară individuală și colectivă. Este posibil ca schimbarea la scară largă să nu se producă curând, deoarece veniturile scăzute și gradul ridicat de îndatorare determină rate scăzute de economisire pentru o mare parte a populației. Dar o mai mare conștientizare financiară și accesul la informații fiabile pot depăși atitudini și comportamente mai largi, cum ar fi aversiunea față de risc și neîncrederea în instituțiile financiare. Prin creșterea economiilor și redirecționarea acestora către investiții productive, România are posibilitatea de a crește PIB-ul cu încă 10 procente până în 2050. Procedând astfel, ar crește averea netă a individului și ar afecta în mod pozitiv piața muncii, productivitatea și inovarea. O astfel de abordare ar fi, fără îndoială, un pașaport către o mai mare prosperitate pentru generațiile viitoare”, adaugă Alexandru Filip.
Sursa – www.romaniajournal.ro