Sondaj alarmant – aproape 40% dintre români vor schimbarea sistemului politic cu orice preț

O realitate îngrijorătoare iese la iveală dintr-un sondaj recent realizat de Agenția de Rating Politic (ARP). Aproape 40% dintre români, mai exact 39,2%, consideră că sistemul politic din țară trebuie înlocuit complet, indiferent de mijloacele folosite. Iar pesimismul este generalizat: 70,5% dintre respondenți cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită.

Radiografia nemulțumirii

Datele, culese în perioada 1-10 aprilie 2026, arată un tablou social tensionat. Pe lângă cei 39,2% care ar accepta orice metodă pentru a schimba sistemul, alți 29,9% cer schimbări profunde, dar insistă ca acestea să fie făcute prin mijloace democratice. Doar 21,2% dintre români mai cred că țara merge într-o direcție bună. Pesimismul atinge cote maxime în rândul votanților AUR (88,4%), SOS (71,1%) și, surprinzător poate, PSD (56,8%).

„Barometrul Poll/Int România, valul Aprilie 2026, realizat de ARP, arată că România este într-un punct de stres social și politic ridicat, asemănător cu momentul 2024-2025. România este, pe fond, în același loc”, se precizează în preambulul studiului.

Dar de unde vine atâta supărare? Dincolo de politică, oamenii sunt preocupați de prețuri și de situația materială. Se tem de un impact al războiului din Iran asupra prețurilor și de o criză a carburanților, chiar mai mult decât de o extindere a conflictului militar. „rezervorul” de nemulțumire socială și politică pentru o mișcare politică populistă este plin. Este un fond care încurajează scepticismul față de politici publice și față de guvernare”, arată realizatorii sondajului.

De unde vine radicalizarea

Sociologul Ioan Hosu, profesor la FSPAC în cadrul Universității Babeș-Bolyai, explică acest fenomen prin acumularea unor frustrări care au depășit un prag critic. Nu e un fenomen nou, dar s-a amplificat.

„În continuare sunt bazine electorale care așteaptă o schimbare, cum să zic, radicală a sistemului. Despre asta e vorba”, afirmă acesta.

Pare că o parte semnificativă a populației trăiește într-o poveste a soluțiilor magice. „Există în continuare așteptări că o să vină și momentul schimbărilor radicale”, spune Hosu, menționând că exemplele externe alimentează această percepție. „Probabil, ceea ce s-a întâmplat în Ungaria e un exemplu în direcția asta. Sigur, oamenii de acolo s-au dus ușor într-o altă direcție, nu radical într-o altă direcție, dar s-au pus în direcția reformării sistemului politic.”

Numai că această dorință de schimbare nu se bazează pe un proiect clar, ci mai degrabă pe o reacție emoțională. „Cred că în continuare lumea trăiește în povestea asta a schimbărilor radicale”, explică sociologul. Iar contextul internațional a pus paie pe foc. „Era Trump și ciclul electoral din superanul electoral 2024 a deschis genul acesta de apetit pentru soluții radicale”, afirmă Hosu.

Economia, punctul nevralgic

Pe plan intern, lucrurile stau și mai prost. Economia joacă un rol central. V-ați întrebat vreodată de ce tocmai acum? „Probabil oamenii se referă mult mai mult la aspectele ce țin de economie, pentru că lucrurile aici s-au degradat și au devenit periculoase”, spune sociologul. Punctul de inflexiune a fost pandemia.

„Lucrurile s-au degradat și au devenit periculoase începând cu pandemia, cu statul acasă, cu reconfigurarea locului de muncă”, explică Hosu. Anumite sectoare economice nu și-au revenit nici acum la nivelul de dinainte de criză, cum ar fi „anumite industrii pe care nu le mai vedem la volumele de dinainte de 2000-2001, turism, anumite zone de servicii, anumite zone din construcții”.

Peste toate acestea se adaugă cifrele pe care le simte oricine. „Asta vine, si, cu inflație în jur de 10%, cu șomaj care în anumite zone începe să devină problematic”.

Politicienii surzi la semnale

Când „contextul intern nu e strălucit, iar nici factorii macro nu ne ajută”, iar „războiul din Ucraina și agresivitatea Rusiei nu ajută”, oamenii se uită spre liderii lor. Și ce văd? Haos. „Nu se vede nicio îmbunătățire a proceselor decizionale, toate sunt tensionate și toate sunt duse până la limita suportabilității publice”, spune sociologul. Disputele din coaliție nu fac decât să adâncească neîncrederea.

Pana la urma, concluzia trasă de mulți cetățeni este simplă: „trebuie schimbat tot”.

Chiar dacă nu e clar cu ce anume. „Chiar dacă, sigur, pentru unii asta înseamnă libertăți suprimate sau limitate, contează mai puțin, văd. Importanța este să se schimbe”, avertizează Hosu. Și cum ne apropiem de un nou ciclu electoral (în 2027 vom intra deja în logica pre-electorală), politicienii simt pulsul. „Unii dintre actorii politici la asta se uită, la datele din sondaje. Dacă lumea asta vrea să audă, asta trebuie să le dăm”, explică sociologul riscul ca partidele să alimenteze și mai mult radicalizarea.

Alternativa AUR și luna de miere încheiată

În acest peisaj, ascensiunea unor partide precum AUR devine explicabilă. „Promisiunea celor din AUR este exact aceasta: noi suntem alternativa la actualul sistem”, afirmă Hosu. Atractivitatea lor se menține tocmai pentru că nu au fost încă la putere. „Promisiunea asta încă nu a trecut testul unei guvernări și asa ca n-au schimbat-o încă, nefiind epuizată ca potențial de atracție”, explică el.

În schimb, partidele tradiționale par depășite. „Eu cred că în continuare există o incapacitate de a înțelege”, spune sociologul. Chiar și când înțeleg problemele, nu pot oferi soluții rapide. „Există o incapacitate de a regândi și de a putea oferi, într-un orizont de timp rezonabil, siguranța că lucrurile măcar se stabilizează și devin predictibile”, subliniază Hosu. La întrebarea fundamentală „Avem încredere că există un proiect de guvernare în care ne putem baza?”, sociologul are un răspuns tranșant: „Oamenii au răspuns ‘Nu!’”

Iar răbdarea electoratului s-a terminat. „E vorba și despre faptul că a trecut luna de miere, adică cele 9-10 luni pe care electoratul le-a acordat politicienilor aflați la putere. Deja oamenii se așteaptă să vadă schimbări în bine. Dar nu numai la noi, am văzut și în Statele Unite, cam după un an, un an și ceva, deja încep să apară erodări”, arată sociologul.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.187 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, prin interviuri online (CAWI), fiind reprezentativ la nivel național. Marja de eroare este de 2,8%.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportIanis Stoica a marcat și a dat assist în Estrela Amadora-Rio Ave 3-3GetPonyPonderea românilor care nu își permit o mașină a scăzut la 8,1% în 2025, dar rămâne peste media UEBravonetHoroscop 15 septembrie 2026. Scorpion și Săgetător au o decizie de luat aziLylaHoroscop 15 septembrie 2026. Taur și Gemeni, o decizie de luat aziRevista IoanaMenopauza mai timpurie, legată de un diagnostic de Alzheimer apărut mai devreme. Ce arată studiulNews24CFR Călători funcționează de 257 de zile fără buget aprobat. Sindicatul avertizează că trenurile se vor opri