O altă amenințare nucleară a președintelui rus Vladimir Putin a fost menită să maximizeze divizarea Occidentului cu privire la comentariile francezilor despre NATO, dar nu a conținut prea multe lucruri noi, spun observatorii de la Kremlin.
În afirmaţiile sale, „Acum au început să vorbească despre posibilitatea de a desfășura contingente militare ale NATO în Ucraina”, a declarat preşedintele Putin într-un discurs despre starea națiunii la Gostinyy Dvor, o clădire istorică de lângă Piața Roșie din Moscova, în ziua de joi (29 februarie).
„Ei trebuie să înțeleagă că și noi avem arme … capabile să lovească ținte pe teritoriul lor”, a spus el.
În plus, „Forțele nucleare strategice ale Rusiei sunt în stare de alertă maximă de luptă”, a adăugat Putin. El a avertizat cu privire la „sfârșitul civilizației” și a enumerat nume de rachete balistice rusești: Avangard, Burevestnik, Kinzhal, Sarmat, Zircon.
Aceste cuvinte ale preşedintelui Putin au venit ca o replică directă la președintele francez Emmanuel Macron, care a declarat luni presei la Paris că „nimic nu poate fi exclus”, când a fost întrebat dacă țările NATO ar putea trimite trupe pentru a apăra Ucraina.
Astfel, „Ne amintim ce s-a întâmplat cu cei care și-au mai trimis contingentele pe teritoriul țării noastre o dată”, a mai spus Putin, făcând aluzie fie la invazia eșuată a lui Napoleon în Rusia, fie la operațiunea eșuată a lui Hitler, Operațiunea Barbarossa din anul 1941.
De altfel, comentariile preşedintelui Macron i-au surprins pe proprii săi aliați, inclusiv Germania, Polonia și SUA, care au exclus imediat desfășurări în Ucraina.
Însă, unii au crezut că Macron s-a referit la o mai mare utilizare a forțelor speciale occidentale în Ucraina, care operează acolo în secret de la începutul războiului din 2022, potrivit experților NATO.
Alții, cum ar fi Nicolas Tenzer, de la Școala de afaceri Internaționale din Paris, au spus că Élysée a fluturat o viziune mai îndrăzneață – de a trimite forțe de menținere a păcii occidentale în părțile eliberate ale Ucrainei pentru a descuraja o nouă ofensivă rusă.
În acest sens, „El [Macron] a spus fie prea mult [in public] sau prea puțin și a încurcat oamenii [allies],” a declarat Tenzer pentru EUobserver.
Însă, după părerea sa, oricum, noua retorică a lui Macron a arătat cât de mult s-a schimbat față de „romantismul” său de dinainte de război, conform căruia Putin ar putea fi influențat de diplomație, a spus Tenzer.
„Mulți oameni din Le Quai d’Orsay [the French foreign ministry] au crezut de mult timp că acest lucru este naiv – că orice angajament cu Rusia este un joc de proști”, a declarat Tenzer.
„Militarii francezi înțeleg și ei acest lucru”, a adăugat el.
Între timp, zăngănitul cu săbii nucleare al lui Putin de joi a fost „un mod de a … căuta să capitalizeze pe seama dezbinării occidentale în urma comentariilor lui Macron”, a declarat Callum Fraser, de la think-tank-ul Royal United Services Institute (Rusi) din Londra.
A fost doar ultima dintr-o serie de amenințări similare din ultimii doi ani. Fostul președinte rus Dmitri Medvedev și prezentatorii de televiziune ruși o fac aproape zilnic.
Preşedintele Putin a mai folosit și înainte replica sa privind „alerta de luptă” nucleară, chiar dacă aceasta nu însemna nimic, deoarece arsenalele tuturor puterilor nucleare rămân în stare de alertă maximă chiar și pe timp de pace.
Discursul său de două ore nu a conținut nicio veste despre război
În contextul comparativ, în orice caz, a fost, de asemenea, mai puțin mistic și mai sobru decât unele dintre oratoriile sale anterioare, care vorbeau despre un război sfânt împotriva „satanismului” occidental.
Concret, „Putin [on Thursday] s-a referit din nou la faptul că Rusia este victima agresiunii occidentale, a subliniat succesele recente ale armatei ruse, unitatea internă din spatele războiului … Nimic deosebit de ieșit din tipare față de discursurile sale anterioare”, a declarat Callum de la Rusi.
În plus, un diplomat al unei țări din UE a declarat: „Nu, nu, nu: „Acest om [Putin] nu poate veni cu nimic nou”.
Iar, un al doilea diplomat al UE a declarat: „Au fost multe despre economie, politică socială, educație, politică regională, propagandă despre cât de bine se descurcă Rusia – această parte a meritat doar râsul”.
Iar purtătorul de cuvânt al serviciului de externe al UE, Peter Stano, a făcut exact acest lucru.
În opinia sa, discursul lui Putin a fost „încă o ocazie de a-și răspândi minciunile… dacă mai ascultă cineva”, a declarat Stano presei miercuri, la Bruxelles.
„Întregul său discurs poate fi rezumat într-un mod foarte scurt – el înșală națiunea rusă, care se află sub o mână de fier a represiunii care seamănă cu vremurile staliniste, a declarat [Russian] armata se află într-o stare dezastruoasă, economia este în zdrențe”, a adăugat purtătorul de cuvânt al UE.
Înmormântarea lui Navalny
În altă ordine de idei, preşedintele Putin a vorbit la două săptămâni după ce cel mai cunoscut disident rus, Alexei Navalny, a murit într-o închisoare din Artico și cu puțin timp înainte de alegerile din Rusia din 15 martie.
Dar el nu a spus nimic despre Navalny, ale cărui funeralii de vineri, la Moscova, vor testa ce libertate de întrunire a mai rămas în Rusia înaintea votului fictiv, în care opozanții lui Putin au fost descalificați.
În acest sens, Văduva lui Navalny, Iulia, a declarat miercuri în Parlamentul European de la Strasbourg: „Nu sunt sigură încă dacă este [the funeral] va fi pașnică … [or] … poliția îi va aresta pe cei care au venit să își ia rămas bun”.
„Putin este capabil de orice … nu poți negocia cu el”, a adăugat ea: „Nu ai de-a face cu un politician, ci cu un monstru sângeros”.
Callum, Kremlinologul Rusi, a declarat: „Putin s-a abținut să se refere la el [Navalny] pe nume [in Thursday’s speech], și va încerca probabil să îl țină departe de lumina reflectoarelor în perioada premergătoare alegerilor pentru a limita orice formă de agitație internă”.
Iar când EUobserver l-a întrebat pe unul dintre asociații lui Navalny cu sediul la Londra, care a cerut să nu fie numit, ce părere are despre discursul lui Putin, activistul rus în exil a spus
„Nu am urmărit-o, deoarece nu cred că are importanță”.
Sursa: euobserver.com