De asemenea, Guvernul a transmis Curţii şi un „Document strategic privind măsurile necesare accelerării procesului de regionalizare – descentralizare în România 2013-2016”, fără ca acesta să poată avea semnificaţia juridică a unui studiu/analiză de impact.
În opinia CCR, aceste documente au fost redactate de-a lungul timpului într-un cadru mai mult sau mai puţin organizat, fiind reunite şi, astfel, invocate ca fiind măsuri pregătitoare ale procesului de descentralizare.
„În nici un caz nu se poate trage concluzia ca acestea ar reprezenta analizele de impact la care Legea-cadru nr.195/2006 face referire. Din contră, denotă o lipsă de corelare cu dispoziţiile acesteia, ceea ce demonstrează neîndeplinirea obligaţiei care incumba Guvernului şi Parlamentului în temeiul art.5 alin.(1) din Legea-cadru nr.195/2006 de a realiza, respectiv de a adopta legea criticată pe analizele de impact necesare”, este concluzia CCR.
Tot astfel, art.5 alin.(2) din Legea-cadru nr.195/2006 prevede organizarea de „faze-pilot în vederea testării şi evaluării impactului soluţiilor propuse pentru descentralizarea competenţelor pe care le exercită în prezent”, operaţiune nerealizată în majoritatea domeniilor supuse reorganizării.
De asemenea, art. 9 din Legea-cadru nr.195/2006 prevede elaborarea unor standarde de cost pentru finanţarea serviciilor publice şi de utilitate publică descentralizate şi standarde de calitate aferente asigurării furnizării acestora de către autorităţile administraţiei publice locale.
„Curtea reţine, însă, ca în privinţa domeniilor descentralizate prin prezenta lege nu au fost elaborate astfel de standarde nici măcar la nivel estimativ; or, având în vedere importanţă şi complexitatea acestora, elaborarea standardelor era necesară să fie realizată anterior adoptării prezentei legi”, mai susţin judecătorii constituţionali. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)