Guvernul şi Ministerul Muncii au ca prioritate flexibilizarea Codul Muncii şi renunţarea la „politicile sociale abuzive”, pentru a încuraja ocuparea forţei de muncă în România, a afirmat luni, 9 august, Andreea Paul-Vass, consilierul pe probleme economice al premierului Emil Boc.
Într-un articol postat pe blogul său, ea a subliniat existenţa decalajelor dintre România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene în privinţa ocupării populaţiei.
„Recuperarea decalajelor faţă de ţările dezvoltate ne obligă să revizităm în paşi alerţi Codul Muncii în sensul flexibilizării, să creştem vârstele de pensionare, respectiv să stimulăm munca printr-un mediu prietenos necesar creării de noi de locuri de muncă şi prin renunţarea la politicile sociale asistenţiale abuzive. Toate aceste obiective sunt prioritare la nivelul anului actual pentru Ministerul Muncii şi pentru Guvern„, susţine Andreea Paul-Vass.
Potrivit unei statistici din luna august a Eurostat, postate pe site-ul personal al consilierului premierului, în România rata ocupării forţei de muncă în anul anul 2009 a fost de 58,6%, sub media Uniunii Europene, de 64,6% în acelaşi an, cifrele fiind raportate la populaţia cu vârste între 15 şi 64 de ani.
La nivelul UE, cota de 64,6% a fost înregistrată în urma unei scăderi, după şapte ani de evoluţii constant pozitive.
Pentru prima dată, în UE a scăzut rata ocupării în rândul femeilor, la 58,6% în anul 2009, rămânând mult sub nivelul de ocupare a bărbaţilor, a mai arătat Vass.
La nivelul UE, a crescut, însă, la 46% rata ocupării pentru oamenii în vârstă – între 55 şi 64 de ani.
În România, gradul de ocupare a femeilor a fost de 52%, deci tot sub media europeană, însă ţara noastră se situează mai bine la acest capitol decât Malta, Italia, Grecia sau Ungaria, dar este departe de „extrema daneză” – de 73%, mai notează consilierul premierului Boc.
Şi în cazul populaţiei în vârstă, rata de ocupare a forţei de muncă în România este sub media UE, ajungând la 42,6%, însă peste nivelul înregistrat în Polonia sau în Ungaria, dar mult sub „extrema suedeză” – de 70%.
În schimb, românii sunt cetăţenii UE cu cel mai redus acces la contractele de muncă pe durată determinată, cu o pondere de doar 1% din cei cu vârste între 15 şi 64 de ani. La extrema cealaltă sunt polonezii, cu 26,5%, mai arată datele citate de blogul lui Paul-Vass.
În regim part-time lucrează 8,5% dintre românii apţi de muncă. În această privinţă bulgarii au cele mai puţine contracte de muncă part-time, 2%, în timp ce olandezii se află la extrema cealaltă, cu o cotă de 48%, se menţionează pe blogul Andreei Paul-Vass, care citează datele Eurostat din luna august.