Proiectul de lege privind Legea unică a pensiilor „încalcă” prevederi constituţionale şi prevederi ale unor convenţii europene, a declarat vineri (12 februarie 2010) deputatul Florin Iordache, vicepreşedintele Departamentului de Justiţie şi Drepturile Omului al PSD.
Acesta argumenteză că, prin mai multe legi, unor categorii de profesii „li s-a restrâns” dreptul la muncă prin „instituirea unor incompatibilităţi”. Potrivit deputatului PSD, pentru magistraţi, începând din anul 1992, s-au prevăzut prin Legea 92/1992 nu numai interdicţii privind activităţi profesionale ci şi interdicţii pentru ei şi familiile lor cu privire la activităţi comerciale.
Aceleaşi interdicţii au fost preluate în Legea nr. 161/2003 şi Legea nr. 303/2004. În aceste condiţii, veniturile obţinute de magistraţi şi de familiile acestora, „au fost diminuate”. „Imposibilitatea unei contribuţii mai mari la CAS nu a fost o culpă a magistraţilor, ea fiind doar rezultatul intervenţiei statului care a dorit să creeze un corp profesionist şi independent.
Prin recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice se încalcă principiul neretroactivităţii legii. Măsurile propuse pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare a proiectului. Pensiile aflate în plată au fost acordate legal, iar recalcularea acestora înseamnă încălcarea de către stat a propriei legislaţii.
Drepturile câştigate, recunoscute într-un stat de drept trebuie acordate chiar dacă ulterior acestea se modifică”, susţine comunicatul PSD care precizează că funcţionarii parlamentari, militarii, magistraţii, personalul auxiliar al instanţelor judecătoreşti şi parchete, personalul diplomatic şi consular, constituie sisteme ocupaţionale cărora li se aplică prevederile Directivei 86/378/EEC.
Potrivit preşedintelui Departamentului de Justiţie şi Drepturile Omului al PSD, „sunt încălcate” şi art. 11 din „Principiile fundamentale privind independenţa magistraţilor” adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Naţiunilor Unite pentru prevenirea crimei şi tratamentului delicvenţilor (Milano, 26 august-6 septembrie 1985, confirmate de adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin rezoluţiile nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 şi nr. 40/146 din 13 decembrie 1985, art. 64 din „Carta europeană privind statutul judecătorilor” adoptată în anul 1998, R (94) 12 cu privire la independenţa, eficacitatea şi rolul judecătorilor adoptată la 13 octombrie 1994 de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei.
„De principiu, în ceea ce priveşte forţa juridică a recomandărilor Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei, având în vedere că întotdeauna recomandările sunt date în baza ori în completarea convenţiilor Consiliului Europei adoptate de Comitetul Miniştrilor, ţinând seama de faptul că România este stat membru al Consiliului Europei, înseamnă că astfel de documente trebuie implementate în legislaţia naţională”, susţine Florin Iordache.
PSD susţine că, vârsta de pensionare stabilită în proiect ca fiind de 65 de ani, nu este o cerinţă a UE şi nici nu există sancţiunea pentru menţinerea unor diferenţe. „Cerinţele comunitare se referă la existenţa unui raport adecvat între populaţia pensionată şi populaţia activă prin încurajarea salariaţilor să rămână în activitate.
Singurul criteriu care trebuie să stea la baza stabilirii vârstei de pensionare îl constituie speranţa de viaţă. În România speranţa de viaţă este apreciată ca fiind 68,2 ani, deci doar 3,2 ani peste vârsta de pensionare”, se afirmă în comunicat.