FMI cere renunțarea la subvențiile pe energie, scăderea cheltuielilor şi perfecţionarea sistemelor de impozitare

În plan mondial, Fondul Monetar Internațional (FMI) îndeamnă statele să abandoneze politicile fiscale aplicate în perioada pandemiei provocată de coronavirus, precum subvențiile energetice, și să implementeze reforme ce vizează diminuarea cheltuielilor, protejând în același timp grupurile vulnerabile.

Astfel, națiunile dezvoltate, confruntate cu îmbătrânirea populației, ar trebui să revizuiască sistemele de pensii și sistemele de sănătate pentru a gestiona eficient presiunile bugetare. Ar trebui să crească veniturile, țintind profiturile mari, ca parte a impozitării pe profit.

Iar, ţările emergente și în curs de dezvoltare ar putea spori veniturile fiscale prin perfecționarea sistemelor de impozitare, lărgirea bazei de impozitare și întărirea capacității instituționale, ceea ce ar putea contribui cu până la 9% la PIB.

FMI îndeamnă națiunile să mențină cheltuielile sub control

În contextul financiar, FMI îndeamnă națiunile să mențină cheltuielile sub control și să-și refacă rezervele fiscale. Recunoaște dificultatea acestor măsuri într-un an cu semnificații electorale majore. În 2024, un număr record de 88 de țări, reprezentând peste jumătate din populația globală, vor organiza alegeri naționale. În astfel de perioade, guvernele au tendința de a majora cheltuielile și de a reduce taxele, ceea ce FMI consideră un risc major pentru finanțele publice.

Din punct de vedere politic, anul 2024 este etichetat drept „marele an electoral”. Riscul depășirii bugetelor este accentuat de cererea crescută pentru cheltuieli sociale. În ani electorali, deficitele bugetare sunt, în medie, cu 0,4 puncte procentuale mai mari decât în ani obișnuiți.

Perspectivele economiei mondiale s-au îmbunătățit în ultimele șase luni

Perspectivele economiei mondiale s-au îmbunătățit în ultimele șase luni. Totuși, multe țări încă se confruntă cu niveluri ridicate de datorie și deficit. Această situație este influențată de ratele ridicate ale dobânzilor și de perspectiva mai puțin favorabilă pe termen mediu. Economiile avansate, cu excepția SUA, au crescut cheltuielile cu trei puncte procentuale față de perioada pre-pandemică. Țările emergente, cu excepția Chinei, au înregistrat o creștere de două puncte procentuale la cheltuieli.

Aşadar, datoria publică mondială a atins 93% din PIB în 2023, cu aproximativ 9 puncte procentuale peste nivelul pre-pandemic. Această creștere este condusă de SUA și China, unde datoria a crescut cu peste 2 puncte procentuale și, respectiv, 6 puncte procentuale.

În concluzie, FMI recomandă țărilor să retragă anumite măsuri de sprijin introduse în timpul pandemiei și să-și refacă rezervele fiscale, în special în cazurile în care există riscuri suverane legate de viabilitatea financiară a statelor.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News