Forintul s-a depreciat luni dimineaţă, 19 iulie, cu 2,5 la sută, la 289,24 forinţi pentru un euro, cel mai redus nivel din ultimele şase săptămâni, după suspendarea acordului de finanţare al Ungariei cu Uniunea Europeană (UE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), transmite Bloomberg.
Luni dimineaţă, moneda Ungariei s-a depreciat cu până la 2,8 la sută faţă de euro, apoi a înregistrat un declin de 2,5 la sută, la 289,24 forinţi pentru un euro, faţă de valoarea de închidere de vineri, de 282,10 forinţi pentru un euro.
FMI şi UE au suspendat discuţiile de evaluare cu Ungaria în cadrul acordului de împrumut încheiat la sfârşitul anului 2008, avertizând că Executivul maghiar trebuie să adopte măsuri dificile pentru reducerea deficitului bugetar.
Guvernul de la Budapesta a anunţat că nu va introduce noi măsuri de austeritate, pentru a evita declinul economiei şi creşterea şomajului.
În ultimele trei luni, forintul s-a depreciat cu 6,5 la sută faţă de euro, din cauza problemelor cu care se confruntă economia Ungariei.
Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional au preconizat „decizii dificile” pentru reducerea deficitului public al acestei ţări, în special pentru diminuarea cheltuielilor şi restructurarea întreprinderilor publice.
„Guvernul ungar va continua politica de reforme structurale în sectoare considerate importante de către partenerii noştri, cum ar fi cel fiscal, al sănătăţii şi al transportului public”, a afirmat ministrul Economiei, Gyorgy Matolcsy, într-un comunicat.
Acesta a adăugat că negocierile cu reprezentanţii FMI şi UE vor continua.
„Într-un mediu în care pieţele acordă o atenţie crescută deficitelor şi nivelurilor de îndatorare guvernamentale, obiectivele de reducere a deficitului anunţate – 3,8 la sută din Produsul Intern Brut (PIB) în 2010 şi mai puţin de 3 la sută în 2011 – rămân o bază potrivită pentru procesul necesar de consolidare, dar măsuri suplimentare vor trebui luate pentru a le atinge”, a subliniat într-un comunicat Christoph Rosenberg, care a condus misiunea FMI la Budapesta, în perioada 6-17 iulie.
Rosenberg a subliniat în special că măsurile care vizează creşterea încasărilor fiscale, precum o taxă bancară împotriva căreia şase mari bănci internaţionale s-au ridicat la începutul lunii, trebuie să fie completate cu măsuri „durabile” în materie de cheltuieli. „Marile întreprinderi de stat deficitare trebuie restructurate pentru a reduce impactul lor asupra bugetului”, a estimat el.
Rosenberg a evocat „impozitarea ridicată din sectorul financiar„, notând că ea va avea „probabil un impact negativ asupra creditului şi creşterii”, dar subliniind că ea ar urma să fie doar temporară.
La rândul său, Comisia Europeană a recunoscut eforturile de până acum ale Budapestei, dar a deplâns caracterul lor temporar. „Măsurile corective ale guvernului sunt mai degrabă de natură temporară şi taxa asupra băncilor, chiar dacă ea contribuie, pe termen scurt, la o însănătoşire a bugetului, ar putea avea în forma actuală un impact negativ asupra creşterii economice şi în raport cu fluxurile de capital, în special cele ale investitorilor străini”, se arată într-un comunicat al CE dat publicităţii la Bruxelles.