‘Calitatea acestor două modificări este îndoielnică, în sensul în care ele nu rezonează deloc cu mecanismele procedurii de insolvenţă. Deşi intenţia este cu siguranţă una bună – de a proteja posibilitatea de recuperare a prejudiciului părţii civile într-un proces penal – în realitate, efectul lor va fi unul de îngreunare a procedurilor de insolvenţă’, a subliniat Vasile Godâncă-Herlea.
O altă modificare este lista infracţiunilor săvârşite de organele de conducere, care anulează dreptul debitoarei de a mai propune un plan de reorganizare.
De asemenea, noul Cod Penal abrogă o serie de infracţiuni din Legea insolvenţei, urmând ca ele să fie reglementate în cadrul Codului. Este vorba în special de bancruta simplă (art. 240, noul Cod Penal), bancruta frauduloasă (art. 241, noul Cod Penal) şi gestiune frauduloasă (art.242, alin. 2, noul Cod Penal).
Dacă până acum erau menţionate doar câteva dintre infracţiunile contra patrimoniului (precum gestiune fruduloasă, abuz de încredere), acum se lărgeşte sfera acestora, incluzând toate infracţiunile contra patrimoniului.
Totodată, nu mai este luată în considerare infracţiunea de mărturie mincinoasă sau infracţiunile din Legea concurenţei, în schimb sunt adăugate alte infracţiuni noi: infracţiuni de corupţie, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)