Mănăstirea este reprezentativă și prin arhitectura sa. Ansamblul arhitectonic este compus din biserica mănăstirii, turnul clopotniță, paraclisul și corpul chiliilor.
‘‘Necropolă domnească și important loc de pelerinaj, Mânăstirea Dealu este cea mai cunoscută ctitorie a Voievodului Radu cel Mare (1495-1508). Ansamblul arhitectonic este compus din biserica mănăstirii, turnul clopotniță, paraclisul și corpul chiliilor. Piatra de temelie a fost pusă în ziua de 26 august 1499, iar lăcașul a fost sfințit la 4 decembrie 1501, constituindu-se într-o capodoperă a arhitecturii religioase muntene, inovațiile constând în amplificarea pronaosului, în multiplicarea și accentuarea elementelor verticale, alături de turla centrală, apărând două turle mai mici peste pronaos, formând o grupare piramidală, și în folosirea paramentului de piatră fățuită, cu dublu rând de arcade oarbe.
Mănăstirea este construită în formă de treflă, constând într-un altar heptagonal în exterior, semicircular în interior, dintr-un naos și dintr-un pronaos dreptunghiular împărțit, printr-un arc dublu transversal, în două părți inegale. Arhitectura ei este sârbească ca plan și ca dispozițiuni generale, iar ornamentația fațadelor este în stil armenesc și se aseamănă cu cel de la biserica episcopală din Argeș, ca și cu cea de la biserica Trei Ierarhi din Iași’‘, a declarat purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Târgoviște, Marian Puiescu.
Mănăstirea Dealu a cunoscut de-a lungul timpului mai multe renovări.
Constantin Brâncoveanu (1688-1714) inițiază din nou reparația ei, zugrăvind-o a doua oară și acoperind-o cu aramă, fiind cea mai importantă restaurare din câte i se făcuseră până la acea dată. În anul 1845 domnitorul Gh. Bibescu inițiază lucrări de construcție realizate de către Ioan Schlater, pentru ca în urma cutremurului din 1940 să ajungă din nou în paragină, Patriarhul Justinian luând hotărârea în 1953 de a o reface din temelie. În perioada 2000-2013, sub îndrumarea arhiepiscopului Târgoviștei Nifon, s-au întreprins importante lucrări de consolidare și restaurare a întregului ansamblu arhitectonic.
Mănăstirea Dealu este renumită și prin istoricul culturii scrise.
”Mănăstirea a fost un puternic centru de răspândire a culturii scrise, prin activitatea călugărilor caligrafi, dar mai ales prin faptul că aici s-a instalat prima tipografie din spațiul românesc și sud-est european, de sub teascurile căreia au ieșit: Liturghierul(1508), Octoihul (1510) și Tetraevangheliarul (1512), prin strădania Ieromonahului Macarie. În anii 2008, 2010 și 2012, la inițiativa Mitropolitului Nifon, Arhiepiscopia Târgoviștei, în colaborare cu Biblioteca Academiei Române, a retipărit, în ediție jubiliară, cele trei capodopere macariene”, spune purtătorul de cuvânt al Arhipeiscopiei Târgoviște.
Mănăstirea Dealu este o mănăstire de maici, stareță este maica Emanuela Preda. Accesul la mănăstire se face din DN 72 Târgoviște — Ploiești pe Aleea Mânăstirii Dealu. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)