„Pentru prima oară în România am introdus un sistem de irigații unic. Am forat 12 puțuri la o adâncime de 100 metri, al căror debit de apă este de 4,6 litri/secundă, am construit trei bazine de acumulare cu o capacitate de 2.000 metri cubi și am achiziționat câteva rampe mobile din Franța care pulverizează apa în culturi”, a declarat inginerul Felix Odină.
Deocamdată, sunt irigate doar 130 hectare cu grâu, 87 hectare cu porumb, 107 hectare cu floarea soarelui și șapte hectare cu pomi fructiferi.
„Deși eforturile financiare sunt mari, cheltuim aproximativ 100.000 de euro la 100 de hectare, iar satisfacția noastră este aceea că rezultatele sunt pe măsură”, a precizat Odină.
Șeful fermei „Elias” a arătat că investiția de la Dîrvari, „satul din Sahara olteană”, unde exista până în 1989 un sistem de irigații pe aproape 20.000 de hectare terenuri agricole, s-a ridicat la peste 350.000 de euro.
„În împrejurimi fenomenul de deșertificare s-a accentuat, peste zece mii de hectare din sudul județului Mehedinți au devenit aride. Acolo mai cresc doar mărăcinii”, spune Odină.
El consideră că acum Dîrvari-ul nu numai că a devenit o oază în mijlocul unei pustietăți care amintește de deșertul Saharei, ci a renăscut din cenușa istoriei.
„Și toate acestea se datorează unui singur om, lui Jacques Menachem Elias, cel care a avut curajul să riște și să cumpere aici 420 de hectare. Bineînțeles că meritul este și al nostru, am transformat pământurile sale în pământuri mănoase, peste care veghează benefic spiritul său”, este de părere inginerul.
Cele peste 2.500 de suflete de oameni câte trăiesc astăzi în Dîrvari nu cunosc multe lucruri despre Jacques Menachem Elias, dar când privesc holdele cum se unduie în bătaia vântului și când simt mirosul azimei ieșită din cuptor, gândul le fuge în trecut la un om despre care Grigore Antipa a scris: „a muncit fără odihnă până la cele mai adânci bătrâneți, a adunat ca o albină, fără a cheltui pentru sine decât strictul necesar unui trai de o modestie exemplară și a destinat apoi tot fructul muncii sale realizării unui măreț ideal, care este înălțarea patriei, prin crearea de instituții de cultură, de preferință de cultură practică și înfrățirea fiilor ei prin tovărășie de muncă, de bucurie și de suferință”. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)