AGERPRES: Care sunt principalele dvs. realizări din acest mandat?
Rareş Niculescu: Pe primul loc aş pune contribuţia pe care am adus-o la redactarea celor patru mari documente legislative legate de reforma agriculturii. Este vorba de o muncă care a ocupat PE şi Comisia pentru agricultură în primul rând timp de aproape trei ani. Aşadar un maraton în care mi-am adus contribuţia. Cred că rezultatul este unul bun pentru România. Din acest an, numai fermierii care îşi muncesc terenurile vor primi subvenţia agricolă europeană, ceea ce este important pentru noi pentru că ştim cu toţii cât este de îngrijorătoare situaţia terenurilor necultivate.
Apoi încurajează mediul, care este de asemenea o problemă care trebuie să ne preocupe pe toţi, îi încurajează pe micii gospodari şi încurajează tinerii prin subvenţii pentru instalare, care vor fi mult mai mari, cu 25 la sută, decât au fost în anii trecuţi. De asemenea, banii obţinuţi de România pentru modernizarea satelor şi a fermelor sunt convins că vor aduce un plus de calitate în viaţa noastră şi un plus de dinamism în economie.
AGERPRES: Aveţi ceva să vă reproşaţi vis-a-vis de munca pe care aţi depus-o în aceşti ani ca euroaparlamentar?
Rareş Niculescu: Cel mai mare regret este că nu am reuşit să apropiem mai mult valoarea subvenţiei la hectar din România de valoarea medie din celelalte state ale Uniunii. Vorbind despre subvenţiile agricole, niciodată aceşti bani nu vor fi suficienţi. Nu cred că vom ajunge vreodată la situaţia în care să spunem că sunt prea mulţi bani sau că sunt suficienţi. Ce este cert este că subvenţiile vor fi mai importante, dar nu sunt nici pe departe comparabile cu subvenţiile primite de agricultori din alte state care sunt membri mai vechi ai Uniunii. Acesta este principalul meu regret.
AGERPRES: Cât este de dificil pentru un europarlamentar să obţină, prin munca sa, beneficii pentru ţara din care provine?
Rareş Niculescu: Există o competiţie permanentă şi nu doar în domeniul agriculturii, ci şi în celelalte, există o competiţie pentru fonduri. Fiecare stat încearcă să beneficieze într-o cât mai mare măsură de bugetul Uniunii şi să prezinte cetăţenilor soluţii pentru a folosi aceşti bani în interesul lor şi într-un fel cât mai apropiat de soluţiile de care au nevoie. România are un cuvânt de spus pe măsura numărului de parlamentari pe care îi trimite la Bruxelles.
De asemenea, România are şi un cuvânt de spus în Consiliul de miniştri, unde m-aş bucura să văd mai multă activitate şi mai mult interes din partea României. Fără a vrea să aduc o critică Guvernului, nu pot să nu remarc că, în perioada mandatului său, domnul ministru Daniel Constantin nu a participat la două treimi dintre şedinţele de Consiliu pentru agricultură. A participat la şapte din 18. Sigur, România a fost reprezentată la nivel de director sau secretar de stat, însă la masa agriculturii europene unde vin marii miniştri ai marilor agriculturi europene am fi avut nevoie de o participare la nivel superior. Eu cred că în PE cea mai mare forţă o au argumentele. Niciodată un argument consistent nu va putea fi ignorat, chiar dacă rezultatul votului nu este niciodată garantat.
În multe situaţii este important să ne prezentăm punctul de vedere chiar dacă nu ne aşteptăm la un rezultat pozitiv. Dar este esenţial ca partenerii noştri din Uniunea Europeană să cunoască punctul de vedere al României şi să aibă în vedere interesele noastre, chiar dacă ne aşteptăm la un rezultat mai puţin favorabil. În multe situaţii se poate găsi o cale de mijloc. De asemenea România are interese comune cu multe dintre statele membre. În ceea ce priveşte reforma agriculturii, noi am înfiinţat un grup de lucru cu noile state membre, pe care am avut plăcerea să îl conduc o perioadă, şi am încercat să formulăm propuneri comune pe acele subiecte unde ne-am intersectat. De asemenea, avem interese comune cu Franţa, care are un model agricol apropiat de cel al nostru.
AGERPRES: Care credeţi că este percepţia românilor asupra muncii pe care o depun europarlamentarii?
Rareş Niculescu: Fără îndoială că activitatea şi rolul europarlamentarilor nu este suficient cunoscută şi acest lucru este numai şi numai vina europarlamentarilor care probabil că nu au ştiut să explice activitatea lor şi lucrurile pe care le fac. Nu cred că poate fi nimeni altcineva învinovăţit pentru lipsa de cunoaştere a activităţii europarlamentarilor. Cred că în viitor acest aspect se va îmbunătăţi pe măsură ce fiecare europarlamentar va încerca să aibă o comunicare cât mai bună, cât mai directă, concretă, cu alegătorii săi. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)