Intrat într-o aparentă acalmie, conflictul ruso-ucrainian s-a mutat în planul economic.
Între excesele de zel ale politicienilor ruşi şi încercarea occidentului de a menţine sub control Ucraina se află interesele macroeconomice ale întregii lumii. Războiul economic demarat de anexarea Crimeii la Federaţia Rusă este abia la început şi poate foarte uşor degenera într-un conflict armat.
Dănuţ Dudu
- „Propunere absurdă, nu necesită niciun comentariu”
Ministerul român al Afacerilor Externe avea să confirme că, la începutul săptămânii, ambasada sa de la Moscova a primit o scrisoare din partea unui înalt responsabil rus în care se propunea Bucureştiului să revendice o parte din teritoriul său integrat în acest moment în Ucraina.
Autorul scrisorii, Vladimir Jirinovski, vice-preşedinte al Dumei (camera inferioară a Parlamentului rus) estima că România ar trebui să recupereze Basarabia împreună cu o parte din teritoriul ucrainean care i-au aparţinut înainte de cel de al doilea război mondial.
Cum era şi normal, purtătorul de cuvânt al MAE, Brânduşa Predescu, replica pe Twitter: „Propunere absurdă, nu necesită niciun comentariu”. Calificativ acordat şi de Ministerul polonez al Afacerilor Externe propunerii liderului ultranaţionalist al partidului liberal-democrat rus (LDPR), Vladimir Jirinovski, făcută Poloniei, Ungariei şi României de a-şi împărţi între ele vestul Ucrainei. Din punctul de vedere al lui Jirinovski, aceasta ar fi singura modalitate de a-i “calmă” pe ucraineni.
De altfel, vicepreşedintele Dumei este unul dintre susţinătorii dezmembrării Ucrainei, convingeri pe care le-a exprimat public şi în cadrul interviurilor sale televizate. În ceea ce priveşte Transnistria, aceasta, împreună cu estul Ucrainei, ar trebui să fie integrată, după modelul Crimeii, în Federaţia Rusă.
O posibilă explicaţie a reacţiei liderului rus poate fi cea furnizată de documentul “Criza din Ucraina” postat pe Facebook de către Katia Gorcinskai, jurnalist la publicaţia „The Kyiv Post”. Documentul a cărui autenticitate nu poate fi probată (pe Facebook sunt postate câteva fotocopii ale unor pagini scrise în alfabetul chirilic, face trimitere la un plan care a fost cel mai probabil, elaborat de Consiliul Naţional de Securitate din Rusia (încă din timpul protestelor de masă din Kiev) şi care include şase puncte.
Unul dintre puncte face trimitere la faptul că “numai intrarea deplină a teritoriilor ruseşti din Ucraina şi anume a Crimeei, regiunilor Lugansk, Doneţk, Zaporojie, Dnepropetrovsk, Cernigov, Sumî, Harkov, Kiev, Herson, Nikolaev şi Odesa în componenţa Rusiei poate garanta pacea, securitatea şi prosperitatea populaţiei lor, precum şi protecţia sigură a intereselor Rusiei”.
Dincolo însă de aceste intoxicări media care au menirea de a tensiona suplimentar criza ruso-ucrainiană nu poate fi trecut însă cu vederea faptul că pe 23 martie, Ministerul rus al Afacerilor Externe remitea tuturor ambasadelor ruse o avertizare prin care se solicită cetăţenilor şi companiilor ruse să înceapă vânzarea “imediată” a activelor pe care le deţin în băncile şi instituţiile financiare occidentale. Motivul invocat este legat de faptul că Uniunea Europeană şi SUA se pregătesc pentru cel mai mare jaf din istoria modernă.
Avertismentul a fost redactat la cererea premierului Dmitri Medvedev, care emitea, în aceeaşi zi, o alertă cu privire la manevrele instituţiilor bancare occidentale împotriva Ciprului, membru al UE:
„Toate erorile posibile care ar fi putut fi făcute au fost făcute de către acestea, măsura în care a fost propusă este de natură spoliatoare și fără precedent. Nu pot să o compar cu nimic altceva decât cu deciziile luate de către autorităţile sovietice când s-au ocupat de economiile populaţiei. Dar, în ceea ce priveşte economia de piaţă, trăim în secolul 21 şi toată lumea insistă că dreptul la proprietate privată trebuie să fie respectat.”
Reamintim că acum un an de zile, Cipru, lua decizia de a confisca 10% din deţinerile bancare pentru a salva sistemul bancar cipriot de la intrarea în colaps.
Conform informaţiilor vehiculate la acea vreme de Ministerul de Finanţe rus, principalele instituţii vizate au fost băncile ruse care deţineau în acel moment în Cipru active estimate la 23-31 miliarde euro sub formă de credite transfrontaliere acordate companiilor cipriote care erau legate financiar de Moscova, la care se adăugau aproximativ 9 miliarde euro depozite ale persoanelor fizice de origine rusă.
Ţinând cont de faptul că la acea oră, Cipru era oficial cel de al treilea mare investitor străin în economia Rusiei, cu cele mai multe investiţii directe, reacţia oficialilor ruşi este cu atât mai justificată.
Chiar dacă aceste sume provin tot din Rusia, dar sunt “mascate” în companii cipriote pentru a evita impunerile fiscale, Moscova făcea referire la cele 127 miliarde euro deţinute, în condiţii similare şi cu aceeaşi motivaţie, de 60 dintre cele mai mari corporaţii americane.