Celula în care a fost închis Horea, de la al cărui martiriu s-au împlinit duminică (28 februarie 2010) 225 de ani, va putea fi vizitată din nou, din această primăvară, după mai bine de un deceniu de când accesul turiştilor a fost interzis, în urma efectuării lucrărilor de renovare a Porţii a III-a.
Ca un omagiu adus conducătorilor răscoalei din Transilvania din 1784, în Cetatea Alba Carolina va fi amenajat ‘Traseul Eroilor Neamului’, care va porni de la celula în care a fost închis Horea, deasupra Porţii a III-a, va ajunge la Obeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan şi se va încheia în zona unui ravelin, unde va fi reconstituit eşafodajul pe care au fost traşi pe roată Horea şi Cloşca, în 28 februarie 1785.
Reprezentantul societăţii Corint, Cosmin Suciu, a precizat că va fi reconstituită scena supliciului, ce va cuprinde eşafodajul, o roată şi ustensile folosite în tragerea pe roată. De asemenea, o succesiune de desene vor reproduce scena martiriului, pe baza gravurilor păstrate.
În timpul lucrărilor recente de renovare a fortificaţiei medievale a fost descoperită, la o distanţă de circa 200 de metri de Poarta a III-a, o temniţă din timpul Imperiului Habsburgic, care va fi un punct intermediar din acest Traseu.
Cosmin Suciu a declarat că ‘Traseul’ va fi inaugurat de 1 mai, cu prilejul celei de-a II-a ediţii a ‘Zilelor Cetăţii’. În 28 februarie 1785, Horea şi Cloşca au fost traşi pe roată, în prezenţa a câtorva mii de ţărani români, obligaţi să privească executarea celor doi capi ai răscoalei. Horea, Cloşca şi Crişan au fost prinşi de habsburgi şi închişi la Alba Iulia. Crişan s-a spânzurat în celulă, folosindu-se de băierile (şireturile) de la opinci, iar Horea şi Cloşca au fost executaţi.
Documentele vremii spun că, în dimineaţa de 28 februarie, cei doi au fost duşi la locul execuţiei, Dealul Furcilor, urcaţi în câte un car şi însoţiţi de un escadron de cavalerie din Toscana şi de 300 de pedestraşi. În afară de nobilime şi de oamenii de seamă din comitat, au fost aduşi să privească execuţia lui Horea şi Cloşca câte trei bătrâni şi câte trei tineri din fiecare sat din cele patru comitate în care s-a desfăşurat răscoala.
Tot ca un omagiu adus conducătorilor din 1784, în 1937 a fost ridicat, prin colectă publică, un obelisc, din iniţativa ASTREI. Monumentul, rod al colaborării dintre arhitectul Octavian Mihălţan şi sculptorul Iosif Fekete, a fost inaugurat în 14 octombrie 1937, în prezenţa regelui Carol al II-lea şi a lui Mihai, voievod de Alba Iulia.
Aflat în apropierea Porţii a III-a, monumentul de granit măsoară peste 22 de metri. Baza prismatică, treptată, cuprinde o celulă simbolică, cu deschidere pe laturile principale, de est şi de vest. Pe partea de est, monumentul este străjuit de o Victorie înaripată, care ţine în mâini o cunună de lauri.
Cetatea din Alba Iulia a fost ridicată între anii 1714 şi 1738, după un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti. Fortificaţia are şapte bastioane: Eugeniu de Savoia, Sf. Ştefan, Trinitatea, Sf. Mihail, Sf. Carol, Sf. Capistrano şi Sf. Elisabeta. Intrarea se face prin şase porţi, decorate cu statui şi reliefuri.
Trei dintre porţi erau spre oraş, iar celelalte 3 erau spre câmpul de instrucţie. Din cele şase porţi, se mai păstrează în forma iniţială doar porţile I, III şi IV, iar din poarta a II-a se mai păstrează doar stâlpii laterali.