Jérôme Fourquet, directorul francez de opinie al Institutului Ifop, o firmă internațională de sondaje și studii de piață, consideră că societatea franceză este mai divizată ca niciodată.
El crede că, mai degrabă decât „două Franțe”, există trei și că aceste grupuri se separă, din punct de vedere geografic și ideologic.
Jérôme Fourquet, directorul francez de opinie al Institutului Ifop
Extrema dreaptă în Franța este în creștere, iar acest lucru, spune el, depinde în parte de factori sociali și economici, dar și de narațiunea politică – sau de lipsa acesteia.
În contextul politic, partidul Raliul Național, condus de tânărul Jordan Bardella, dar condus în continuare de Marine Le Pen, a devenit, pentru prima dată, prima forță politică în sondaje.
În prezent, în Franţa, dacă alegerile prezidențiale ar avea loc acum, peste 30% dintre francezi au declarat că ar vota pentru Le Pen, potrivit unui sondaj recent al Ifop. Cu toate acestea, nu există încă un candidat clar împotriva ei, Emmanuel Macron renunțând la mandatul său.
În acest sens, pentru viitoarele alegeri europene din anul 2024, tendința de extremă dreapta pare și mai clară.
Din datele unui sondaj recent Ifop-Fiducial pentru cotidianul francez Le Figaro, candidatul Raliului Național, Jordan Bardella, va fi principala alternativă politică, cu 28% din susținere, în timp ce partidul centrist și proeuropean al președintelui Emmanuel Macron, Renaissance, este codaș cu 20%.
În timp ce, la alegerile europarlamentare din 2019, cele două partide au fost cap la cap.
În viziunea lui Fourquet, arară că această creștere nu se datorează doar fenomenelor sociale și economice. Sociologul tocmai a publicat ultima carte dintr-o trilogie despre schimbările din Franța și din rândul alegătorilor francezi, intitulată „La France d’après”, sau „Franța de după”, în care susține că motivele sunt mai largi.
Astfel, „Ceea ce am încercat să fac a fost să privesc țara mea din diferite unghiuri pentru a avea o imagine de ansamblu. Dacă luminezi o clădire doar dintr-un singur unghi, indiferent cât de puternică este lumina, celelalte vor rămâne în umbră. Există mai mulți factori, iar cel social-economic este doar o latură a clădirii”, spune Fourquet pentru EUobserver.
În opinia sa, Fourquet vorbește mult despre geografia votului, după ce a observat exemple interesante de „enclave electorale”, de exemplu, ceea ce înseamnă că o comunitate poate vota foarte diferit față de comunitățile din jur, similare, în funcție de anumiți parametri.
În plus, „Vechiul și tradiționalul conflict dintre dreapta și stânga este, de mai bine de un deceniu, serios contestat de noi circumstanțe. Clasa muncitoare versus clasele dominante nu mai rezonează la fel de clar cu oamenii ca înainte. Am observat, doar ca exemplu, un oraș mic înconjurat de alte orașe similare. Acel oraș avea însă mult turism și o populație care vota în principal pentru partidul prezidențial (Renașterea), în timp ce orașele din jur, mai izolate, cu mai puțin sau deloc turism, votau Raliul Național”, spune Fourquet.
În mod general, în această toamnă, economiștii Julia Cagé și Tomas Piketty au scos o carte de eseuri intitulată Une histoire du conflicts politiques. Pe scurt, ei susțin că ceea ce votează oamenii depinde în mare măsură de mediul lor social și economic și de oportunitățile lor divergente în viață, mai degrabă decât de problemele legate de imigrație sau de identitate.
În viziunea lui Fourquet, aceasta înseamnă că priza lor este un exemplu clar de „iluminare doar a fațadei frontale a clădirii”.
„Lipsa unei narațiuni alternative
În explicaţiile sale, „Sunt de acord că aceștia sunt parametri importanți. Pe de altă parte, dacă ne uităm la votul prezidențial francez; dacă alegătorii din cartierele populare sau din zonele rurale ar fi votat doar pe baza problemelor sociale și de echitate, candidatul de stânga Jean-Luc Mélenchon ar fi fost candidatul lor. În mod obiectiv, programul lui Mélenchon s-a axat mai mult pe aceste probleme decât cel al lui Marine Le Pen.”
Acei alegători, contrar credinței populare, citesc programele politice și ascultă discursurile candidaților, arată sondajele, iar mulți dintre ei au optat totuși pentru Le Pen.
Mai mult, el spune că subiecte precum imigrația, securitatea și crimele sunt parametri importanți pentru a înțelege alegătorii moderni și crede că acest lucru este valabil și pentru alte țări europene și înaintea alegerilor pentru Parlamentul European. El crede că este o chestiune de narațiune; politică și mediatică.
Astfel, „Expertiza mea este în Franța, dar am văzut aceleași tipuri de schimbări în societățile din întreaga Europă. Logica economică globală s-a schimbat, societățile noastre sunt mai individualiste și mai bazate pe consum, în timp ce conflictele tradiționale nu sunt la zi. Cărțile mele se referă în principal la noul clivaj și la lipsa unei narațiuni politice a viitorului. Extrema dreaptă oferă o narațiune ușor de înțeles despre ceea ce este greșit și despre cum am putea reveni la ceea ce aveam înainte, în timp ce nimeni nu oferă cu adevărat un viitor alternativ”, spune Fourquet.
La întrebarea, Ținând cont de experiența dumneavoastră și de sondajele de opinie, va afecta războiul israeliano-palestinian alegătorii la viitoarele alegeri europene?
„Acest lucru a fost măsurat în mod clar în sondajele noastre. Imediat după 7 octombrie, a existat un vârf clar de susținere a cauzei Israelului în Franța. Cu toate acestea, cu timpul, și după numeroasele rapoarte oribile din Gaza, sprijinul pentru ambele părți este mai degrabă egal și există o așa-numită majoritate tăcută care preferă să rămână neutră în această chestiune”, spune Jérôme Fourquet.
În concluzie, în Franța, problemele interne sunt din nou cruciale pentru alegători. Macron a reușit cândva să convingă alegătorii că este candidatul lor. Dar dacă imigrația și securitatea rămân un subiect principal, extrema dreaptă este posibil să câștige teren, indiferent de motivele care stau la baza problemelor existente, în Franța și în Europa”, adaugă el.
Sursa: euobserver.com