Anual, UE are nevoie de un milion de migranți pentru a compensa deficitul demografic, afirmă Comisia Europeană.
Comentarii de acest fel, au fost făcute luni (8 ianuarie) la Atena, în Grecia, de comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson şi vin pe fondul luptei continue a Europei de a atrage talente de top.
În opinia lui Johansson, populația UE în vârstă de muncă, scade cu aproximativ un milion de persoane în fiecare an.
Astfel, „Aceasta înseamnă că migrația legală ar trebui să crească cu aproximativ un milion pe an, ceea ce reprezintă o adevărată provocare pentru a face acest lucru într-un mod ordonat”, a spus ea.
În acest sens, ea a precizat că aproximativ 3,5 milioane de migranți sosesc deja în mod legal în fiecare an, în comparație cu aproximativ 300.000 care intră în mod ilegal.
Însă, un document al Comisiei Europene preconizează cifre și mai mari, menționând că, fără migrație, populația activă a UE va scădea de la 334 de milioane, în 2014, la aproximativ 238 de milioane în 2060.
Concret, cele mai recente proiecții demografice ale Eurostat, biroul de statistică al UE, sugerează că populația UE va crește până în 2026, când va atinge un vârf de 453,3 milioane de locuitori, după care se estimează că va scădea treptat până la 447,9 milioane de locuitori în 2050, înainte de a scădea într-un ritm mai rapid până la sfârșitul secolului (419,5 milioane în 2100).
Astfel, „Se preconizează că forța de muncă din UE se va retrage într-un ritm chiar mai rapid decât populația, deoarece persoanele în vârstă (de peste 80 de ani) reprezintă o parte tot mai mare din populație”, arată biroul cu sediul la Luxemburg, într-un raport.
În contextul politico-social, este posibil ca impulsul de a atrage talente să fie supus unei presiuni negative din partea Ungariei, care va conduce președinția UE în a doua jumătate a UE.
Este, de asemenea, singura țară care s-a opus unui proiect de lege, devenit în prezent lege, care urmărește să încurajeze imigranții cu înaltă calificare să lucreze în Europa.
Cunoscută și sub numele de directiva UE privind „cartea albastră”, normele revizuite au fost convenite de deputații europeni și miniștrii guvernamentali la mijlocul anului 2021.
În plus, cardul este valabil până la patru ani și permite titularilor să își aducă membrii familiei să locuiască cu ei în UE. O variantă anterioară a cardului, propusă pentru prima dată în 2009, a atras puțin sub 82.000 de persoane în 2022.
Din punct de vedere al naţionalităţilor, aproximativ un sfert dintre aceștia erau cetățeni ai Indiei, urmați de Rusia, Belarus și Turcia. Și alte 40 500 de permise de ședere în UE au fost eliberate pentru membrii de familie ai titularilor de carte albastră a UE.
Iar, cei mai mulți deținători de carduri au mers în Germania, în timp ce Ungaria a primit doar 18 în anul 2022 care reprezintă al treilea cel mai mic număr de deținători de carduri în rândul statelor UE, potrivit Eurostat. Cel mai mic este Cipru, cu zero cărți albastre, urmat de Slovacia, cu 14.
Acest lucru se întâmplă în pofida unui deficit masiv de forță de muncă în Ungaria.
În acest sens,”Ungaria va avea nevoie de 500.000 de noi lucrători în următorul an sau doi”, a declarat premierul Ungariei, Viktor Orban, într-un discurs la începutul anului trecut.
Dar el a mai spus, de asemenea, că deficitul ar trebui să fie compensat pe plan intern. „Nu le putem oferi străinilor un avantaj față de maghiari”, spusese el.
Sursa: euobserver.com