Stațiunea de schi Zermatt, una dintre cele mai populare din Europa, se află în zona afectată de modificarea frontierei.
Elveția și Italia au fost nevoite să redefinească o porțiune a graniței comune, deoarece schimbările climatice determină topirea ghețarilor care marcau în mod tradițional frontiera dintre cele două țări. Ghețarul Theodul, situat sub faimosul munte Matterhorn, și-a pierdut aproape un sfert din masă între 1973 și 2010, expunând roca de dedesubt și modificând astfel linia de drenaj natural, care a stat la baza delimitării graniței.
Impactul topirii ghețarilor asupra granițelor
„Secțiuni semnificative ale frontierei sunt definite de diviziunea apelor sau de crestele ghețarilor, ale zăpezii perene sau ale stratului de firn”, a explicat guvernul elvețian într-o declarație săptămâna trecută. „Aceste formațiuni se schimbă din cauza topirii ghețarilor.”
Citeste si:
Autoritățile elvețiene au aprobat oficial modificarea graniței vinerea trecută, deși Italia nu a ratificat încă acest acord. Cu toate acestea, fiind considerată o „rectificare minoră a graniței”, doar aprobarea Elveției este necesară pentru implementarea schimbărilor.
Ajustările graniței vor fi implementate și publicate oficial după ce ambele țări vor semna acordul.
Redefinirea graniței în zona stațiunii Matterhorn
Zona afectată de modificarea graniței include domeniul schiabil din Matterhorn, care cuprinde stațiunea Zermatt, a cincea cea mai mare stațiune de schi din Europa. Aceasta permite accesul liber al schiorilor și drumeților între Elveția și valea Valtournenche din Italia.
Cele două țări au convenit să adapteze granița în jurul unor repere geografice cunoscute precum Testa Grigia, Plateau Rosa, Rifugio Carrel și Gobba di Rollin.
Ajustările granițelor – mai frecvente decât ne-am imagina
Agenția națională de cartografie a Elveției, Swisstopo, este responsabilă de gestionarea celor 7.000 de marcaje de frontieră de-a lungul celor 1.935 de kilometri de graniță terestră cu Austria, Franța, Germania, Italia și Liechtenstein. Adjustările de graniță sunt frecvente și de obicei se rezolvă prin măsurători realizate de topografi, fără implicarea politicienilor.
Topirea rapidă a ghețarilor elvețieni
Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid, iar temperaturile ridicate determină o topire alarmantă a ghețarilor. Între 2021 și 2023, Elveția a pierdut 10% din ghețari, regiunile din estul și sudul țării, unde se află Matterhorn, fiind cele mai grav afectate.
„Topirea ghețarilor elvețieni se accelerează într-un ritm alarmant”, a declarat Academia Elvețiană de Științe, subliniind că în doar doi ani s-a pierdut la fel de multă gheață cât între 1960 și 1990.
Vara anului 2023 a fost cea mai fierbinte înregistrată vreodată, din cauza încălzirii globale cauzate de arderea combustibililor fosili. În perioada august-septembrie, serviciul meteorologic elvețian a trebuit să urce până la o altitudine record de aproape 5.300 de metri pentru a găsi punctul de îngheț.
Ghețarul Dosdè, unul dintre cei mai cunoscuți ghețari din Alpii italieni, s-a retras cu șapte metri în ultimul an, neavând suficientă zăpadă pentru a preveni topirea.
Modificările graniței dintre Elveția și Italia, determinate de topirea ghețarilor, ilustrează efectele directe ale schimbărilor climatice asupra geografiei naturale. Pe măsură ce temperaturile continuă să crească, este posibil ca astfel de ajustări să devină tot mai frecvente în regiunile montane ale Europei.
