UE își propune să trimită cel puțin trei nave de război în Marea Roșie până în martie pentru a ajuta la oprirea atacurilor Houthi asupra navelor comerciale.
Astfel, „Pentru a fi eficient, obiectivul de generare a forței ar trebui să fie cel puțin trei distrugătoare sau fregate antiaeriene cu capacități multi-misiune pentru cel puțin un an”, precum și „capacități de alertă timpurie aeropurtate”, cu „sprijin prin satelit”, a declarat serviciul de externe al UE într-o propunere miercuri (10 ianuarie), consultată de EUobserver.
Sarcina lor principală ar fi „însoțirea transportului maritim cu o prioritate ridicată pentru interesele UE” în regiune.
Dar noua misiune a UE ar avea, de asemenea, un element mai agresiv în mandatul său „pentru a preveni ca atacurile cu rachete și/sau drone să aibă impact asupra navelor comerciale”.
„Mijloacele ar trebui să fie capabile să protejeze navele comerciale împotriva atacurilor multidomeniu. Această protecție ar consta, în principal, în suprimarea diferitelor tipuri de rachete și drone care se apropie și care vizează direct navele comerciale, precum și în împiedicarea sechestrării navelor comerciale”, a precizat UE.
Concret, zona sa de operațiuni pentru escortele de securitate ar cuprinde „Marea Roșie, strâmtoarea Bab Al Mandeb, Marea Arabiei, Strâmtoarea Ormuz și Golful … cu un accent special pe tranzitul în strâmtoarea Bab Al Mandeb”.
Dar zona sa pentru „sarcina executivă” mai agresivă de eliminare a amenințărilor Houthi „se va limita la zona situată la sud de latitudinea Muscat (Oman, în Marea Arabiei)”.
Aprofundând detaliile, comandantul său ar urma să decidă de la caz la caz ce nave comerciale au nevoie de ajutorul UE.
„Recunoașterea nevoii de protecție poate proveni din diverse surse: pavilionul navei, naționalitatea proprietarului sau a membrilor echipajului, a încărcăturii, a clientului sau a asigurării, printre alte motive”, a precizat UE.
„Comandantul operațiunii acordă prioritate cererilor de însoțire în funcție de activele sale și de interesele europene în joc, inclusiv în ceea ce privește naționalitățile, dar nu numai”, a adăugat aceasta.
UE ar putea, de asemenea, „să autorizeze participarea unor state terțe care împărtășesc aceleași idei”, se arată în propunerea sa, precizând: „Norvegia, în primul rând … ar putea fi invitată de către COPS [political and security committee] să participe la PSAC [common security and defence policy] operațiune dacă își exprimă interesul”.
În zonă, Statele Unite au lansat deja o operațiune similară numită Prosperity Guardian la data de 18 decembrie.
În acest sens, navele UE ar urma să facă schimb de informații cu marina americană la aproape cele mai înalte niveluri de clasificare.
„Operațiunea ar fi … autorizată să facă schimb de informații de securitate maritimă până la nivelul SECRET cu Prosperity Guardian”, a propus modelul UE.
Diplomații discută în prezent această idee, în vederea unui acord al miniștrilor de externe ai UE la 19 februarie și a unei lansări „rapide” „spre sfârșitul lunii februarie 2024”.
Gruparea rebelă Houthi, susținută de Iran, care conduce de facto Yemenul, a început să tragă asupra navelor comerciale în luna octombrie a anului trecut, în semn de protest față de războiul Israelului în Gaza, provocând o spirală a costurilor pentru liniile maritime.
Aceasta include atacuri „aproape zilnice” folosind „rachete balistice, dar și rachete de croazieră anti-navă, vehicule aeriene fără pilot, vehicule de suprafață fără pilot și bărci mici”, a precizat UE.
„Luna decembrie a fost un punct de cotitură, cu o creștere fără precedent a atacurilor Houthi împotriva navelor comerciale și cu o escaladare clară a tensiunilor la sfârșitul lunii”, a declarat aceasta.
Într-un incident descris în documentul UE: „Potrivit CENTCOM al SUA [military command], la 31 decembrie, elicopterele marinei americane au ripostat cu focuri de armă în legitimă apărare, după ce ambarcațiuni mici au încercat să urce la bordul navei de containere Maersk Hangzhou”.
De asemenea, Iranul a trimis o navă de război în regiune la 1 ianuarie, ceea ce a provocat temeri de escaladare.
UE a minimalizat perspectiva unei confruntări Iran-SUA sau Iran-UE.
„Iranul … își menține acțiunile sub pragul unui conflict militar direct pentru a evita să fie antrenat într-o confruntare deschisă, deoarece nord-vestul Oceanului Indian este important și pentru transportul maritim iranian”, se arată în propunerea UE.
„Este probabil ca principalele scopuri ale prezenței navei de război iraniene în Marea Roșie să fie monitorizarea traficului maritim, inclusiv a navelor marinei occidentale, și furnizarea de informații pentru Houthis. Este aproape sigur că nava iraniană nu va desfășura acțiuni cinetice împotriva navelor de război occidentale din Marea Roșie, având în vedere și capacitățile sale limitate”, a adăugat acesta.
„Este foarte probabil ca Houthis să continue atacurile asupra fluxurilor maritime, mai degrabă decât să vizeze teritoriul israelian”, se mai arată în evaluarea UE privind amenințările.
„Coaliție pro-israeliană”
Între timp, majoritatea țărilor arabe din Golf, cu excepția Bahreinului, au rămas în afara operațiunii americane „parțial pentru a păstra distanța față de ceea ce este perceput de segmente din populația lor ca fiind o coaliție pro-israeliană”, a precizat UE.
Dar Kuweit, Qatar, Oman, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite „se așteaptă să reacționeze favorabil la o nouă misiune a UE, deoarece aceasta va spori siguranța maritimă și predictibilitatea în comerț, cu impactul pozitiv ulterior pentru exporturile din Golf”, a precizat UE.
Iar acest lucru s-a datorat „istoriei UE de abordare echilibrată și atentă [in Middle East diplomacy] cu valori care ar trebui să stabilească un mediu mai sigur pentru dezescaladare”, a declarat serviciul de externe al UE.
Unele state UE, precum Spania, au rămas, de asemenea, în afara misiunii americane, exprimându-și în același timp criticile față de comportamentul Israelului în războiul din Gaza.
De asemenea, Spania s-a pronunțat împotriva folosirii misiunii UE „Atalanta” de combatere a pirateriei în largul Somaliei pentru a lupta împotriva Houthis, solicitată de SUA.
Dar, deși propunerea serviciului de externe al UE a recunoscut lipsa unanimității în discuțiile anterioare, a invitat, de asemenea, la „abținere constructivă în conformitate cu articolul 31” din Tratatul UE, pentru a nu „împiedica adoptarea” unei decizii a UE.
De asemenea, a explicat mizele ridicate în cazul în care UE nu reușește să meargă mai departe.
„Printre riscurile pe care le-ar putea presupune lipsa de acțiune din partea UE” se numără „slăbirea credibilității politice și operaționale față de țările din regiune, față de principalii actori internaționali și față de industria navală”, se arată în raport.
Acestea au inclus, de asemenea, „deficitul sau creșterea dependenței de aprovizionarea sa strategică … impactul negativ asupra economiei europene, inclusiv creșterea prețurilor”.
Sursa: euobserver.com