Curtea Constituţională a României (CCR) a respins miercuri, cu majoritate de voturi, sesizarea preşedintelui Traian Băsescu privind Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.
Judecătorii CCR au apreciat că actul normativ nu are caracter retroactiv.
În 22 ianuarie, Curtea a hotărât întreruperea deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzelor şi a dispus amânarea pronunţării deciziei pentru 5 februarie.
Legea de modificare şi completare a Ordonanţei Guvernului cu privire la asociaţii şi fundaţii prevede, printre altele, interzicerea utilizării în denumirea asociaţiei sau fundaţiei a unor sintagme sau cuvinte susceptibile să creeze confuzie cu denumirea unor autorităţi sau instituţii publice, iar asociaţiile sau fundaţiile care cad sub incidenţa acestei reglementări trebuie să-şi schimbe denumirea în termen de doi ani.
În 23 decembrie 2013, Administraţia Prezidenţială a informat că şeful statului a sesizat Curtea cu privire la neconstituţionalitatea unor prevederi din Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.
Preşedintele susţine că legea prevede că asociaţiile, fundaţiile şi federaţiile legal constituite la data intrării în vigoare a prezentei legi au obligaţia să-şi modifice denumirea sub sancţiunea dizolvării de drept şi radierii din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor dacă în denumirea lor sunt sintagme care pot crea confuzie cu denumirea unor instituţii. Potrivit Constituţiei însă, adaugă şeful statului, „legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.
În plus, şeful statului semnalează o „imixtiune a autorităţii legislative asupra autorităţii judecătoreşti”.
Potrivit lui Băsescu, legea este neconstituţională deoarece contravine dispoziţiilor art. 1 alin (4) din Constituţie, potrivit cărora „statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale”, art. 126 alin. (1), prin care se stipulează că „justiţia se realizează prin Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege”, precum şi prevederilor art. 15 alin. (2), prin care se stipulează că „legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.
Traian Băsescu afirmă că Parlamentul nu poate printr-o lege să modifice sau să desfiinţeze raporturi juridice consfinţite prin hotărâri judecătoreşti, care se bucură de autoritate de lucru judecat, fără ca prin aceasta să aducă atingere principiului separaţiei puterilor în stat.