Legea descentralizării este neconstituţională deoarece reglementările privind transferul unor competenţe de la nivelul administraţiei centrale la administraţia locală în mai multe domenii (agricultură, sănătate, mediu, învăţământ, turism, transporturi) sunt neclare, confuze şi nu sunt previzibile, iar proiectul conţine „grave probleme de tehnică legislativă”.
Curtea Constituţională a României a publicat joi motivele pentru care a declarat pe 10 ianuarie ca fiind neconstituţională Legea descentralizării.
„(…) transferul de competenţe reglementat prin legea supusă controlului de constituţionalitate nu respectă, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii normei, cadrul general impus prin Legea-cadru nr.195/2006. Potrivit art.19-28 din această lege, competenţele pot fi exclusive, partajate şi delegate. Pentru a se realiza o asemenea departajare strictă a acestora, legea ce cuprinde măsuri de descentralizare trebuie să fie clară, precisă şi previzibilă, astfel încât destinatarul normei să îşi poată adapta conduita în funcţie de ipoteza normativă a acesteia. Or, legiuitorul nu a reuşit să se alinieze acestor exigenţe”, se arată în motivarea CCR.
CCR detaliază în motivare, care sunt domeniile cu cele mai multe probleme.
***
Astfel, la capitolul „Agricultură şi dezvoltare rurală„, CCR susţine că, deşi Titlul II din lege este denumit „Măsuri de descentralizare în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale”, sunt neclare măsurile de descentralizare operate în domeniul dezvoltării rurale.
Ca urmare a reorganizării direcţiilor pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti prevăzută de art.1 din Titlul II al legii criticate, descentralizarea vizează numai aceste direcţii, nu şi componenta lor iniţială de dezvoltare rurală, care, în prezent, este o structură în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
CCR susţine că în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, pe de o parte, nu se cunoaşte exact nici regimul juridic al componentelor ce urmează a fi descentralizate şi nici raţiunea pentru care anumite componente urmează să fie descentralizate, iar altele nu (expunerea de motive a legii necuprinzând informaţii în acest sens), iar pe de altă parte, controlul exercitat de administraţia publică centrală, datorită modului generic de redactare a textului, urmează să vizeze nu numai activitatea structurii nou create, ci şi pe cea a unor autorităţi ale administraţiei publice locale.
***
La capitolul Cultură, CCR declară că Legea descentralizării reglementează „în mod confuz” problema direcţiilor judeţene pentru cultură, respectiv a municipiului Bucureşti, destinatarul normei necunoscând dacă subzistă în continuare comisiile zonale, dacă noile comisii judeţene înfiinţate au competenţe la nivelul judeţului sau, deşi judeţene, au competenţe zonale.