La 3 noiembrie 2014, se împlinesc 180 de ani de la fondarea ”Muzeului de Istorie Naturală și Antichități” din București, azi Muzeul Național de Istorie Naturală ”Grigore Antipa”.
Muzeul de Istorie Naturală și Antichități din București a fost fondat prin decretul nr. 143 semnat de Alexandru Ghica, domnul Țării Românești (1834-1842), la inițiativa fratelui său, banul Ghica Mihalache, cel care a fost și primul donator important.
El a oferit noii instituții culturale o colecție de 1.250 monede grecești, romane și bizantine, 150 minerale, una cuprinzând 213 cochilii de moluște, precum și un important număr de pești, păsări, mamifere și fosile.
Colecțiile erau depuse în incinta Colegiului ”Sf. Sava”, dar în anul 1859, existând intenția de demolare a acestuia, colecțiile au fost transferate în câteva clădiri situate în apropierea colegiului.
Câțiva ani mai târziu (1863) o comisie numită de Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice a hotărât instalarea Muzeului Național în trei săli situate în aripa stângă a Palatului Academiei, exponatele fiind transferate acolo în luna septembrie 1864.
În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a aprobat Regulamentul pentru Administrarea și Organizarea Muzeului de Istorie Naturală din București ce stabilea atribuțiile personalului, activitățile destinate să îmbogățească colecțiile, programul de vizitare, precum și numirea unui profesor universitar în funcția de director. În 1903, directorul Muzeului, Grigore Antipa, a prezentat primului-ministru Dimitrie Sturza un memoriu în care demonstra necesitatea existenței unei clădiri special construite pentru a organiza „un Muzeu de Istorie Naturală demn de Capitala țării”.
Consiliul de Miniștri a aprobat proiectul și suma de 350.000 lei, necesară ridicării clădirii pe un teren de 23.000 mp, situat pe Șoseaua Kiseleff nr. 1. Astfel, în anul următor (1904) au început lucrările de construcție a noii clădiri destinate Muzeului, după proiectul inginerului Mihail Rocco, fațada fiind proiectată de arhitectul Grigore Cerchez.
Lucrările au fost terminate în anul 1906 și toate colecțiile au fost transferate în noua clădire, începând dificila muncă de aranjare. Inaugurarea oficială a Muzeului în noua sa clădire a avut loc la 24 mai 1908, în prezența regelui Carol I, a prințului Ferdinand și a Prințesei Maria.
Cu această ocazie, au fost deschise pentru vizitare 16 săli create de Grigore Antipa, dintre care una cuprindea patru diorame bio-geografice (deșertul Sahara, savana africană, preria americană și tundra), printre primele realizate în lume și care, datorită calității lor, au servit drept model pentru multe alte muzee din țară și străinătate.
Ulterior, a fost adus în clădirea muzeului Scheletul de ”Deinotherium gigantissimum” de la Laboratorul de Geologie al Universității București (1911); au fost inaugurate noi secții — Geologie, Mineralogie, Paleontologie, Anatomie comparată, Antropologie, Etnografie generală și Ecologie — care ocupau 11 săli și a fost montată pe frontonul clădirii o placă de marmură purtând inscripția „Muzeul Național de Istorie Naturală” (1914).
La 23 mai 1933, în sala centrală de la parterul Muzeului a avut loc o ședință solemnă, prezidată de regele Carol al II-lea, consacrată împlinirii a 100 de ani de la fondarea Muzeului, 40 de ani de la numirea lui Grigore Antipa în funcția de director și 25 de ani de la deschiderea Muzeului în clădirea din Șoseaua Kiseleff.
Cu această ocazie, prin decret regal, Carol al II-lea a hotărât ca Muzeul să poarte numele de Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.