Sistemul bugetar din România ar putea trece printr-o serie de schimbări importante, menite să aducă mai multă transparență și eficiență în utilizarea fondurilor publice. Cea mai semnificativă dintre acestea este interzicerea cumulului de funcții în instituțiile și companiile finanțate din bugetul de stat, cu anumite excepții specifice. Această măsură face parte dintr-un proiect de lege propus de Partidul Social Democrat (PSD) și este în stadiul de proiect, aflat în dezbatere la Senat.
Interzicerea cumulului de funcții în sistemul bugetar
Conform noii propuneri legislative, angajații din sectorul public nu vor mai putea încheia mai multe contracte individuale de muncă simultan, dacă acestea sunt finanțate din bugetul de stat. În esență, un angajat la stat nu va mai putea ocupa două sau mai multe funcții în cadrul instituțiilor publice sau în companiile de stat. De asemenea, se interzice ca o persoană să fie beneficiarul a două sau mai multe acte de numire în cadrul autorităților și instituțiilor publice, fie ele centrale sau locale, precum și în cadrul regiilor autonome și societăților de stat.
Această măsură are ca scop eliminarea conflictelor de interese și a situațiilor de incompatibilitate, dar și reducerea poverii financiare asupra bugetului public. În nota de fundamentare a proiectului, se menționează că existența mai multor contracte de muncă în paralel ar putea duce la interese contradictorii și ar crea o supraîncărcare financiară inutilă asupra fondurilor publice.
Citeste si:
Excepții de la lege
Deși interdicția vizează majoritatea angajaților din sistemul public, există și o serie de excepții. Demnitarii și alte persoane alese în funcții de autoritate sau demnitate publică nu vor fi supuși acestei reguli. De asemenea, interdicția cumulului de funcții bugetare nu se va aplica celor care desfășoară activități în sectorul privat. Astfel, un angajat bugetar va putea cumula un contract finanțat de stat cu unul în sectorul privat, fără a fi afectat de noua reglementare.
Excepțiile se extind și asupra persoanelor care ocupă funcții pentru care durata mandatului este stabilită în mod expres prin Constituție, cum ar fi parlamentarii, miniștrii sau președintele țării.
Impactul preconizat al noilor reglementări
Proiectul de lege își propune nu doar să reducă riscul conflictelor de interese, dar și să optimizeze cheltuielile publice. Astfel, eliminarea cumulului de funcții va duce la o reducere a costurilor suportate din bugetul de stat, deoarece va scădea numărul de salarii plătite pentru aceleași persoane în mai multe funcții publice.
Acest act normativ vine într-un context în care se caută soluții pentru o mai bună gestionare a fondurilor publice și o mai mare transparență în sectorul bugetar. Scopul final este eficientizarea activității administrației publice, prin alocarea resurselor umane în mod judicios și responsabil.
În concluzie, dacă acest proiect va fi adoptat, el va aduce schimbări importante în modul în care funcționează sistemul bugetar din România, cu un accent clar pe prevenirea conflictelor de interese și pe reducerea cheltuielilor publice. Deși proiectul prevede anumite excepții, impactul său va fi semnificativ pentru majoritatea angajaților din sectorul public.
