Zborul cu avionul este o componentă esenţială a unei experienţe turistice sau de afaceri. Aviofobia poate fi nu doar un motiv pentru care mulți dintre noi renunță la vacanțe, ci și la deplasările în interes de serviciu, care pot aduce diferite oportunități. Odată cu creșterea numărului de curse aeriene, a crescut și numărul pasagerilor afectați de frică de zbor. Cât de mulți sunt însă în România și cum impactează ei companiile aeriene?
FricaDeZbor.ro, singurul proiect din România care tratează problematica aviofobiei – atât online, cât și offline, prin seminarii gratuite, a publicat recent primele date cu referire la această afecțiune a pasagerilor, obținute prin intermediul unui chestionar atent derulat.
Câți români se tem de zbor și de ce
Din totalul celor care au completat chestionarul “Frica de zbor la români”, 69,5% sunt de sex feminin, iar 30,5% sunt de sex masculin. O analiză sumară ne-ar putea duce cu gândul la faptul că ar exista de două ori mai multe femei aviofobe în România decât bărbaţi, ceea ce este însă fals. De fapt, persoanele de sex feminin au o capacitate mai mare de a-şi recunoaşte anumite „slăbiciuni” în public, în comparaţie cu persoanele de sex masculin. Această argumentaţie se bazează şi pe rezultatele studiilor făcute în alte ţări (SUA, UK, Canada etc.) care au arătat că diferenţele între numărul femeilor şi bărbaţilor afectaţi de aviofobie se încadrează într-o marjă de 5-7%.
Repartiţia pe vârste a respondenţilor arată că, din totalul celor 208 de subiecţi, 8,3% fac parte din categoria de vârstă 18-25 de ani, 39,4% din categoria 25-35 de ani, 29,1% se încadrează în limitele de vârstă 35-45 de ani, în timp ce 23,2% au vârsta peste 45 de ani. Cea mai mică pondere o au subiecţii care fac parte din categoria de vârstă 18-25 de ani, cu doar 8,3%, iar explicaţia ar putea fi faptul că aceştia nu au fost încă obligaţi de activităţile lor cotidiene să călătorească cu avionul, sau să gandească la posibilitatea unei călătorii. O altă explicaţie plauzibilă ar fi că ei nu dispun de mijloacele materiale pentru a putea călători cu avionul, ceea ce înseamnă că nu au făcut-o până acum şi este posibil ca să nu fie în cunoştinţă de cauză în legătură cu frica de a zbura.
În ceea ce priveşte frecvenţa zborului cu avionul, situaţia se prezintă în felul următor: 65,5% dintre cei chestionaţi au zburat puţin cu avionul (1-5 ori), 12,8% au zburat de multe ori cu avionul (5-10 ori), 11,8% au zburat foarte mult (peste 10 ori), în timp ce 9,9% dintre subiecţi nu au zburat niciodată şi nici nu au de gând să zboare.
Chestionaţi dacă au întâmpinat incidente în timpul zborului cu avionul, 38,4% din subiecţi au răspuns că au avut parte de un zbor cu probleme.
Dintre cele mai des menţionate probleme întâmpinate la cei 38,4% dintre respondenţi (adică 80 dintre subiecţi) au fost: turbulenţele/golurile de aer (45 de răspunsuri, reprezentând 56% dintre ele), furtuni (15 de răspunsuri, reprezentând 19% dintre ele), probleme la aterizare (11 de răspunsuri, reprezentând 14% dintre ele), incidente tehnice înainte de decolare (6 de răspunsuri, reprezentând 7% dintre ele), alte probleme (3 de răspunsuri, reprezentând 4% dintre ele).
1 din 4 români are frică de zbor
Chestionarul derulat de fricadezbor.ro indică faptul că o treime din subiecţi au o frică redusă de zbor (32,5 % au dat calificative între 0 şi 4), un sfert din subiecţi au o frică medie de zbor (25,2% au dat calificative între 5 şi 7), în timp ce unul din patru subiecţi are o frică mare de zbor.
Întrebaţi ce anume înseamnă frica de zbor pentru ei, subiecţii au răspuns: frică de înălţime (32,5%), teamă de necunoscut (24,6%), frica de a nu deţine controlul (50,7%), lipsa de încredere în personalul aeronautic (14,3%), teamă faţă de problemele tehnice ce pot apărea în timpul zborului (71,4%), teamă faţă de condiţiile meteo, în special faţă de turbulenţe (51,7%), teama unei coliziuni (17,7%), niciuna din variantele menținonate (2%), altceva (5,9%).
Ce implicații are aviofobia pentru companiile aeriene?
Potrivit altor studii cu referire la frica de zbor, alegerile opțiunilor de călătorie aeriană ale persoanelor aviofobe influenţează în mod direct politica economică şi managementul companiilor aeriene, care ţinând cont de acestea, pot evita pierderi semnificative (financiare, de imagine, economice etc.).
Care sunt obiceiurile pasagerilor cu frică de zbor care pot influența managementul companiilor aeriene?
- Subiecţii care au o frică de zbor ridicată preferă zborurile de zi faţă de cele de noapte;
- Subiecţii care au o frică de zbor ridicată preferă zborurile fără escală, datorită faptului că fobia are o probabilitate mai mare să se declanşeze la aterizare/decolare, aşadar, cu cât mai puţine aterizări/decolări sunt „înfruntate” de aceştia, cu atât confortul lor psihologic şi stăpânirea de sine sunt mai mari;
- Raportul dintre distanţa până la destinaţie şi nivelul de anxietate al persoanelor care manifestă o frică de zbor ridicată este direct proporţional;
- Raportul dintre preţul călătoriei şi nivelul de anxietate al persoanelor care manifestă o frică de zbor ridicată este direct proporţional;
- Pasagerii companiilor aeronautice care suferă de aviofobie sunt dispuşi să plătească servicii suplimentare care să le asigure o siguranţă şi o securitate sporită a zborului cu avionul;
- Pasagerii companiilor aeronautice care suferă de aviofobie preferă şi aleg aeroporturile şi destinaţiile care au un grad de securitate ridicat, chiar dacă acest fapt implică o durată şi costuri ale călătoriei mai mari;
- Pasagerii aviofobi evită, pe cât este posibil, aeroporturile foarte aglomerate. Aşteptările îndelungate pe aceste aeroporturi le ridică nivelul de anxietate;
- Pasagerii aviofobi preferă cursele regulate, în dauna celor neregulate, primele fiind considerate mai sigure;
Care este relația ta cu zborul? Îl iubești sau îl urăști?