Impactul recesiunii globale asupra economiei României și a Europei Centrale și de Est
România, alături de alte națiuni din Europa Centrală și de Est, resimte în continuare efectele recesiunii globale. Aceste țări au fost afectate de criza financiară cu o întârziere față de Statele Unite și Europa Occidentală, ceea ce sugerează că redresarea economică va necesita timp considerabil.
Începând cu debutul recesiunii, România și regiunile învecinate au observat o scădere semnificativă a fluxurilor de investiții străine. Conform unui raport realizat de KPMG, investitorii s-au îndepărtat treptat de piețele emergente pentru a căuta oportunități mai sigure.
În acest context economic provocator, este crucial ca România să valorifice fondurile substanțiale oferite prin intermediul Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013. Totuși, un studiu recent intitulat „Fonduri UE în Europa Centrală și de Est” arată că nivelul absorbției acestor fonduri în România este inferior celui din alte state din regiune.
Daniela Nemoianu, lider al departamentului Advisory la KPMG Romania, afirmă: “Conform sondajului nostru, România se confruntă cu o rată scazutǎ a absorbției fondurilor destinate transporturilor, energiei și asistenței tehnice. Pe partea pozitivǎ însă, domeniul cercetării & dezvoltării precum şi cel al resurselor umane au demonstrat o utilizare mai eficientǎ a acestor fonduri structurale.
Totuși, este necesară o îmbunătățire semnificativǎ în gestionarea resurselor financiare destinate proiectelor infrastructurale. Diverse organizații din mediul privat precum Consiliul Investitorilor Strãini (FIC) sau Camera Americanã de Comerț în România (Amcham) au subliniat constant că infrastructura deficitarǎ reprezintǎ un obstacol major pentru atragerea investițiilor.
În plină criză, România iroseşte oportunitatea fondurilor europene
Contextul crizei economice în România
România se confruntă cu o criză economică profundă, generată de factori interni și internaționali. Pandemia de COVID-19 a amplificat problemele economice existente, cum ar fi șomajul, inflația și lipsa de investiții. În acest context, fondurile europene reprezintă o șansă crucială pentru redresarea economică și pentru dezvoltarea infrastructurii naționale.
Fondurile europene: O oportunitate irosită?
Deși România are acces la milioane de euro prin diverse programe de finanțare, utilizarea acestor resurse este adesea ineficientă. Conform statisticilor, doar un procent mic din fondurile disponibile au fost atrase efectiv de autoritățile locale și centrale. Această situație a dus la o rată scăzută de absorbție a fondurilor europene, lăsând în umbră oportunități importante pentru dezvoltare.
Statistici de referință
Anul | Fonduri disponibile (milioane euro) | Fonduri accesate (milioane euro) | Rata absorbției (%) |
---|---|---|---|
2020 | 9,5 | 3,5 | 36,8 |
2021 | 12,0 | 5,0 | 41,7 |
2022 | 11,0 | 4,5 | 40,9 |
Beneficiile utilizării fondurilor europene
Exploatarea eficientă a fondurilor europene ar putea aduce multiple beneficii pentru România:
- Îmbunătățirea infrastructurii: Investițiile în drumuri, căi ferate și transport public sunt esențiale pentru creșterea economică.
- Sprijin pentru IMM-uri: Fondurile pot fi destinate și firmelor mici și mijlocii, stimulând astfel antreprenoriatul.
- Dezvoltarea durabilă: Investește în proiecte ecologice, contribuind la combaterea schimbărilor climatice.
- Crearea de locuri de muncă: Fondurile europene pot genera mii de noi locuri de muncă, diminuând astfel șomajul.
Cauzele subutilizării fondurilor europene
Există mai multe motive pentru care România nu reușește să absoarbă fondurile europene la un nivel optim:
- Birocrația excesivă: Procedurile complicate și lungi de accesare a fondurilor descurajează solicitanții.
- Corupția: Există riscuri legate de gestionarea ineficientă a resurselor financiare.
- Formarea insuficientă: Lipsa de expertiză în elaborarea proiectelor de finanțare limitează accesul la fonduri.
- Informații deficitare: Multe autorități nu sunt conștiente de oportunitățile disponibile.
Studii de caz
Exemplu 1: Proiectul „Transport și infrastructură”
Un proiect de succes implementat în Cluj-Napoca, extrem de apreciat pentru crearea de căi de transport moderne. Acest proiect a accesat fonduri europene în valoare de 10 milioane de euro, având un impact direct asupra mobilității urbane.
Exemplu 2: Proiectul „Energie verde”
Un alt exemplu este inițiativa din Timișoara, care a implementat soluții de energie regenerabilă, atrăgând fonduri de aproximativ 5 milioane de euro. Aceste investiții au dus la reducerea emisiilor de carbon și la siguranța energetică a orașului.
Sfaturi practice pentru atragerea fondurilor europene
Pentru a îmbunătăți rata absorbției fondurilor europene, autoritățile și antreprenorii pot urma câteva sugestii utile:
- Colaborare cu experți în domeniu: Consultarea specialiștilor poate spori șansele de succes în obținerea de fonduri.
- Participare la sesiuni de informare: Acestea oferă detalii utile despre oportunitățile existente.
- Transparență în gestionarea fondurilor: Implementarea unor mecanisme clare de raportare a cheltuielilor generează încredere și sprijină atragerea de fonduri suplimentare.
- Elaborarea proiectelor de calitate: Investiția în elaborarea de proiecte bine fundamentate asigură o absorbție mai mare a fondurilor.
Experiențe personale și perspective ale antreprenorilor
Mulți antreprenori din România își împărtășesc experiențele privind accesarea fondurilor europene. Unii subliniază dificultățile întâmpinate, cum ar fi birocrația și lipsa de suport, în timp ce alții discută despre beneficiile semnificative pe care le-au obținut prin proiecte finanțate cu fonduri europene.
Această situație duce la un sistem de transport ineficient şi riscant pe teritoriul ţării noastre; problemele sunt accentuate mai ales în regiunile nordice şi estice.
De asemenea, rețeaua feroviară suferã grav din cauza lipsei investițiilor adecvate. În condițiile actuale unde doar 16% din bugetele totale ale fondurilor europene sunt direcționate către sectorul transporturilor (cu variații între 3% si 30%), România se aflã într-o poziție vulnerabilǎ care ar putea conduce la pierderea unor oportunități esenţiale.”
„Dupã patru ani ca membru al Uniunii Europene şi având termene limitate până la finalizarea utilizării acestor fonduri până în 2013,” adaugӑ Florin Bănӑţeanu , Director pentru Consultanţă pe Fonduri Europene si Sector Public la KPMG Romania. “Este vital ca toate agențiile guvernamentale implicate să colaboreze eficient pentru a spori performanța.”
Nemoianu completează: “Fondurile europene constituie o oportunitate excepționala pentru modernizarea infrastructurii românești și stimularea atragerii investitiilor. Acestea pot fi văzute ca elemente fundamentale ale unei dezvoltări durabile. De asemenea,proiectele legate direct de infrastructură vor genera locuri noi de muncӑ si vor impulsiona economia localӑ, având un impact pozitiv asupra industriei materialelor construcții care s-a confruntat cu dificultati majore in urma crizei economice.
Guvernul trebuie să prioritizeze utilizarea eficientӑ a acestei surse financiare care poate aduce beneficii mult mai mari decât împrumuturile externe sau cele bancare.”
Nemoianu concluzionează: “Această publicație recent lansată by KPMG servește drept ghid esențial privind tipologiile diferitelor fonduri europene disponibile statelor din Europa Centrală și Orientalӑ. Documentația este valoroasă atât pentru autoritățile guvernamentale cât și pentru companiile interesate să dezvolte proiecte finanțate prin aceste resurse.”