Economia României a crescut cu doar 0,1% în primul trimestru al anului, după ce în fiecare dintre cele două trimestre anterioare a înregistrat avansuri susținute de 1%, potrivit estimării rapide publicate de INS.
În consecință, creșterea economică anuală s-a atenuat la 2,3% an/an, de la 4,5% an/an în trimestrul patru al anului trecut.
Atât rata de creștere trimestrială, cât și cea anuală au marcat cea mai slabă performanță a României din 2016 – cu excepția încetinirii din timpul perioadei de blocare din 2020. De la 2016, economia României a avansat cu o rată de creștere trimestrială medie de 0,9%.
Principalul suspect pentru încetinirea bruscă din primul trimestru este formarea brută de capital fix, deoarece consumul privat a demonstrat rezistență, iar soldul extern negativ s-a redus. În același timp, este posibil ca vânzările cu amănuntul dinamice din T1 să nu reflecte cu exactitate dinamica consumului privat, considerat în general ca fiind mai prudent.
Guvernul a elaborat bugetul 2023 pe baza unor ipoteze de creștere de 2,8%, iar Comisia Europeană și-a revizuit recent în sus prognoza pentru acest an la 3,2%.
Întrebarea care se pune acum este dacă încetinirea în mare parte neașteptată din primul trimestru pune în pericol estimările mai optimiste pentru întregul an (cum ar fi previziunile de primăvară ale CE) sau indică slăbiciuni minimizate de analiști. O parte a răspunsului se găsește în previziunile de primăvară ale CE: „Riscurile la adresa previziunilor sunt înclinate în sens negativ, deoarece întârzierile în punerea în aplicare a RRP ar putea reduce investițiile”.
Într-o notă mai degrabă optimistă, CE notează, de asemenea, un sentiment optimist al consumatorilor și anumite îmbunătățiri în industrie. „Indicatorii de înaltă frecvență indică o economie destul de rezistentă în 2023-T1, cu sentimentul și cifra de afaceri a vânzărilor cu amănuntul în creștere și producția industrială care arată semne de îmbunătățire”, se arată în Prognoza.
O creștere mai puternică mai târziu în acest an este cu siguranță posibilă. Într-adevăr, veniturile bugetare au fost departe de a repeta în T1 din acest an performanța strălucitoare din T4 2022. Dar, pe măsură ce taxele legate de energie sunt colectate în T2-T3, impactul sectorului bugetar asupra creșterii PIB-ului va deveni probabil pozitiv. În ceea ce privește consumul privat, se consideră că acesta își pierde din avânt pe termen mediu, dar traiectoria rămâne neclară.
Până la publicarea de către INS a detaliilor privind factorii care stau la baza acesteia, principalele preocupări sunt legate de ritmul de implementare a reformelor și proiectelor din cadrul mecanismului de reziliență.
Sursa – www.romania-insider.com