- Piaţa muncii, năucită de robotică
În aceste condiţii, dezbaterile pe margine impactului procesului de automatizare şi robotizare asupra pieţei muncii au început să fie din ce în ce mai aprinse. Efectul actualelor schimbări va fi preluat de generaţiile următoare atât la nivelul confortului fiecărui individ, cât şi la nivelul stabilităţii sale sociale. Dacă, în ceea ce priveşte confortul individual, acesta va înregistra o creştere direct proporţională cu ritmul de absorbţie socială a noilor tehnologii, nu acelaşi lucru se poate spune de stabilitatea socială a fiecăruia dintre noi.
Aceasta este direct legată de raportul dintre profitabilitatea muncii şi salarizarea acesteia. Statistic s-a constat că între acestea există un raport invers proporţional defavorabil muncitorului. Pentru a înţelege un astfel de paradox, să încercăm să facem un exerciţiu de imaginaţie:
Să presupunem că mâine se va construi un robot care realiza orice fără nicio eroare. Care ar fi consecinţele?
– Produsele ar fi mai ieftine, mai calitative şi în abundenţă
– Preţul materiilor prime de bază ar creşte datorită consumului mai ridicat
– Oamenii care vor putea proiecta noi tehnologii pentru a fi puse în aplicare de aceşti roboţi ar putea avea câştiguri imense
– Pentru restul oamenilor, valoarea orei de muncă va scădea către zero, deoarece roboţii lucrează neremuneraţi şi fără a solicita recompense, concedii, ajutor social etc
În final, problema se va reduce la întrebarea ce vor face oamenii în condiţiile în care maşinile îi vor înlocui?
Totul pare o utopie, dar nu se poate neglija că companiile americane şi cele asiatice au devenit din ce în ce mai productive în condiţiile în care locurile de muncă au scăzut dramatic. În contrapartidă, cei disponibilizaţi din sectorul productiv au fost redistribuiţi (deocamdată) în zona serviciilor, până când şi acest domeniu va fi cucerit de tehnologizare. Chiar dacă în acel moment se va produce o nouă mutaţie a forţei de muncă, problema reală este legată de efectul acestui proces asupra distribuţiei salariilor. Cine va câştiga şi cine va pierde din impactul noilor tehnologii pe zonele vechi ale ocupării forţei de muncă?
O întrebare delicată la care analiştii avansează, timid, o sumă de răspunsuri prea puţin acceptate de opinia publică. Procesul de înlocuire completă a forţei de muncă umane de către maşini a început la sfârşitul anilor 1980. În 1988, New York Times publica un articol cu privire la casele automate – la momentul respectiv o tehnologie experimentală. După 25 de ani, în 2013, firma de cercetare RBR a prezis că în cinci ani „parcul” de casierii automate va creşte cu 58.000 de unităţi pe an, iar anul trecut în magazine deja lucrau peste 26.000 de roboţi. Probabil că înlocuirea completă a vânzătorilor umani cu roboţi va mai dura mult timp, cert este că nevoia angajatorilor de mână de lucru s-a redus serios în ultimii ani.
Mulţi oameni nu-şi pot imagina viaţa modernă fără aspiratoare şi roboţi spălători de geamuri. Potrivit unuia dintre liderii de piaţă – compania americană iRobot, în 2012, în lume s-au vândut peste opt milioane de roboţi pentru uz casnic. În această vară, revista “Business Insider” furniza o listă cu şapte cele mai atractive dispozitive pentru uz casnic. Printre acestea erau numite maşina automată de tuns iarba şi aparatele pentru curăţarea piscinei.
- Meserii pe cale de dispariţie
Expansiunea roboţilor nu ameninţă doar ocupaţiile cu nivel scăzut de calificare. În toamna anului 2011, Slate a publicat un studiu despre viitorul pieţei forţei de muncă şi legătura cu dezvoltarea tehnologiilor moderne. Acesta arată că în afară de vânzătorii de magazin, în viitor, roboţi vor concura cu farmaciştii şi personalul medical. Experţii au elaborat deja un farmacist robotizat pentru spitale, care va minimiza erorile farmaciştilor în eliberarea medicamentelor pentru pacienţi conform cu reţete.
Adevărat, este prematur să vorbim despre dispariţia treptată a profesiei de farmacist, dar dezvoltarea de tehnologii automatizate poate schimba substanţial esenţa profesiei. În prim-plan vine eficienţa economică. Instalarea unui robot farmacist la Universitatea din California, San Francisco, a costat şapte milioane de dolari, este mai puţin de jumătate din fondul de salarii anual pentru 100 de specialişti medicali, care astfel eliberaţi de munca mecanică îşi vor putea dedica timpul unor sarcini mult mai complexe decât distribuţia de medicamente. Succesul robotului este demonstrat de faptul că acesta a procesat mai mult de 350.000 de prescripţii fără o singură greşeală.
Plecând de la aceste realităţi, la începutul anului jurnaliştii de la reputata publicaţie “The Economist” au făcut un calcul referitor la probabilitatea de dispariţie, în următorii ani, a profesiilor practicate în acest moment.
Calculele acestora au fost precedate, la finele anului trecut, de o listă de 10 profesii pe cale de dispariţie făcută de cei de la “Humoides”, lista pe care vă o prezentăm în continuare cu motivaţiile acestora:
1. Magazioner – cei de la Amazon au echipat depozitele cu sute de roboţi care ştiu cum să se mişte în mod independent, pentru a extrage produsele comandate de pe rafturi.
2. Farmacist – din ce în ce mai multe farmacii se dotează cu sistemul Rowa, care identifică produsele depozitate în sertarele farmaciei şi incluse pe reţeta pacientului. Avantaje: optimizarea spaţiului, managementul inventarului şi control, reducerea erorilor în ordine…
3. Viticultor sezonier: robotul vinificator este capabil să decidă când să taie strugurii şi face acest lucru delicat, fără pierderile generate de om
4. Şofer de taxi: „disponibilizat” de maşinile de tip AVZ, Volvo anunţând, pentru 2017, primele teste în oraş
5. Astronaut: Roverul Curiosity a arătat lumii că explorarea spaţiului ar putea fi realizată fără om la bord. NASA a dezvoltat, de asemenea, doi roboţi umanoizi, care sunt aproape gata pentru a fi trimişi în spaţiu.
6. Asistent producţie: Imprimarea 3D este un exemplu al tehnologiilor inovatoare, care vor schimba radical modelul tradiţional de proiectare şi producţie de obiecte. Există deja primele dispozitive disponibile care permit producţia de obiecte din material plastic, ceramică sau metal (anul acesta, în premieră, a fost realizat şi primul autovehicul funcţional imprimat tridimensional)
7. Pilot de avion: actuala tehnologie a dronelor ar putea fi extinsă pentru întreaga aviaţie
8. Ofiţer de securitate: De ani de zile de camerele de luat vederi au înlocuit ochii agenţilor de pază în supermarket-uri, bănci, staţii de service etc. Coreea de Sud a instalat, în 2010, santinele roboţi la graniţa cu Coreea de Nord, instalate în maşini echipate cu mitraliere, dar decizia de a deschide focul rămâne umană.
9. Jurnalist: Revista „Forbes” foloseşte deja programe specializate pentru a compila o listă cu cele 10 mai ascultate melodii de pe Youtube sau cele mai comentate articole de pe site.
10. Lucrător comercial: Tranzacţia financiară făcută de un robot merge mult mai repede decât ordin dat de un om, astfel încât o treime din tranzacţiile de pe Bursa de Valori din Paris sunt realizate de către sistemele informatice
Încheiem cu un sfat: înainte de a aplica pentru un post vacant, începeţi să învăţaţi… programare.
Dănuţ Dudu