Luna octombrie este a zecea lună a anului în calendarul Gregorian și are 31 de zile, ziua are 13 de ore iar noaptea are 11 de ore.
Romanii au rebotezat lunile anului. Octombrie (lat. october) derivă de la cuvântul ‘octo’ care înseamnă opt, deoarece a reprezentat luna a opta în fostul calendar roman. Charlemagne a redenumit toate lunile în conformitate cu denumirile agricole din vechea limbă germană. Aceste nume au fost folosite până în secolul al XV-lea și, cu unele modificări, până în secolul al XVIII-lea, astfel luna octombrie se numea Windumemanoth (luna culesului viei).
În tradiția noastră populară, luna octombrie este numită: „brumărel”.
Tradiția populară spune că, dacă în luna octombrie este multă brumă sau zăpadă, frig sau ger, luna ianuarie va fi blândă și mai caldă. Dacă va ploua mult, în decembrie vântul va urma să bată puternic, dacă tună, iarna va fi ușoară iar dacă este ceață multă, va fi zăpadă multă în decembrie. Dacă frunzele arborilor cad curând, anul următor va fi roditor, dacă nu, iarna va fi târzie, dar grea.
Prima ninsoare în țara noastră în această lună a fost înregistrată la 15 octombrie 1970, iar primul strat de zăpadă s-a așternut la 26 octombrie 1988.
Luna octombrie este luna în care țăranii se preocupă în special de treburile gospodăriei. Se culeg poamele, se strânge porumbul, cartofii, napii, se răsădesc zmeura și căpșunii. Este, de asemenea, luna în care se fac arăturile și însămânțările de toamnă, se curăță pomii și grădina.
Această lună este marcată la creștinii ortodocși de sărbătoarea Sf. Cuvioasa Parascheva. Se spune că, așa cum va fi vremea în această zi, așa va fi până la Sf. Dumitru și așa va fi și în celelalte sărbători ale anului. Se mai spune în tradiția populară că, dacă până acum n-a plouat, iarna va veni curând. Tot în această zi se organizează târguri pentru valorificarea produsele oilor.
O altă sărbătoare importantă a lunii este Sfântul Mucenic Dimitrie Sâmedru. La 25 octombrie se sărbătorește ‘Focul lui Sâmedru’ (Ajunul Sf. Dumitru). Se fac focuri peste care sar copiii, ca să fie sănătoși, sau tinerii, ca să se căsătorească. Dacă recolta de gutui și nuci este bogată, iarna va fi grea.
La 26 octombrie se sărbătorește Sâmedru, patronul păstorilor și soroacelor (Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir). Cad frunzele arborilor și cum este ziua așa va fi iarna: dacă este lună plină și senin, iarna va fi mănoasă, iar dacă bate vântul și plouă, vor fi zăpezi mari. La 27 octombrie se sărbătoresc Poitra lui Sumedru, Câinii lui Sumedru, Filip Șchiopul (Cuv. Dimitrie cel Nou din Basarabi).
Soarele — Luna
Soarele: la începutul lunii răsare la 7 h 13 m și apune la 18 h 57 m, iar la sfârșitul lunii răsare la 6 h 51 m și apune la ora 17 h 07 m.
În noaptea dintre 25/26 octombrie se trece la ora de iarnă.
La 23 octombrie, se face trecerea în semnul zodiacal Scorpion.
Fazele Lunii: la 1 octombrie — Luna la Primul Pătrar 21 h 30 m; la 8 octombrie — Lună Plină 13 h 54 m (Luna începe să descrească); la 15 octombrie — Luna la Ultimul Pătrar 22 h 18 h; la 23 octombrie — Lună Nouă 21 h 54 m (Luna începe să crească).
În luna octombrie se vor produce două eclipse. Prima este o Eclipsă totală de lună care se va produce pe 8 octombrie la 03 h 20 m și va fi vizibilă în Asia, Australia, Pacific și America. A doua este o Eclipsă parțială de Soare care se va produce pe 23 octombrie la 08 h 11 m și va fi vizibilă în Pacific și America de Nord.
Se trece la ora de iarnă (-2 GMT)
Duminică, 26 octombrie, (25/26 în noaptea de sâmbătă spre duminică), în România se va reveni la ora fusului 2, respectiv la ora de iarnă, când diferența față de timpul universal (GMT) va fi de numai 2 ore. Ora 4.00 va deveni ora 3.00, în acest fel ziua de 26 octombrie fiind cea mai lungă zi din an, de 25 de ore. În noaptea de sâmbătă spre duminică vom dormi cu o oră în plus. Schimbarea nu va fi simultană în toate țările unde are loc, din cauza diferenței de fus orar.
Odată cu încetarea folosirii orei de vară, mai multe țări din Europa și Statele Unite ale Americii vor da ceasurile cu o oră înapoi. Trei țări din UE (Marea Britanie, Irlanda și Portugalia) vor reveni la ora GMT, în timp ce Spania, Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Luxemburg, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Suedia și Olanda vor fixa ceasurile la ora GMT+1. La rândul lor, Ciprul, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia și Lituania își vor fixa ceasurile la ora GMT+2.
Timpul Central European (CET) va rămâne cu 6 ore înaintea Timpului European Standard (EST). CET va fi cu o oră înaintea GMT (de la două ore decât era inițial) și EST va fi cu cinci ore înaintea GMT (față de patru ore cât era inițial).
Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult de lumina naturală (a Soarelui) și reducerea folosirii luminii artificiale. Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, dar a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva țări din Europa. Au urmat ani în care introducerea orei de vară a fost propusă de mai multe ori, dar respinsă. Pentru o perioadă mai îndelungată a fost aplicată în SUA, în timpul celui de al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 — 30 septembrie 1945.
Ora de vară și ora de iarnă au un rol important și în calculele astrologice. Ora de vară a fost reintrodusă în anul 1979 și recalculată în 1997. Între 1979-1996 s-a trecut la ora de vară în ultima duminică a lui martie și la ora de iarnă în ultima duminică a lui septembrie. După 1997 se trece la ora de vară la ora 1 GMT din ultima duminică a lunii martie (după 22 martie) și la ora de iarnă la ora 1 GMT din ultima duminică a lunii octombrie.
În România, în ora de vară diferența orară față de GMT este de 3 ore. În restul anului, diferența orară față de ora meridianului Greenwich (GMT, adică Timpul Universal) este de 2 ore.
Nu toate țările folosesc în acest moment ora de vară, ci doar 70 de țări din întreaga lume. Nu toate țările au aceleași perioade pentru schimbarea orei de vară. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)