Iulia Timoșenko, prima femeie care a fost desemnată prim-ministru al Ucrainei și o adversară de lungă durată a influenței rusești în regiune, a stat de vorbă cu Romania Insider pentru un interviu despre războiul din țara sa și impactul acestuia, după cea de-a treia masă rotundă anuală de afaceri și investiții din România, care a avut loc la București. Ea a fost speaker la evenimentul organizat de The Economist.
Timoșenko a fost una dintre arhitectele Revoluției portocalii pro-democratice din 2004 și a fost prim-ministru al Ucrainei între 2007 și 2010. În acel an, a candidat la președinție și a ieșit pe locul al doilea, obținând 45% din voturi în confruntarea cu Viktor Ianukovici.
După ce a fost în funcție, Timoșenko a fost condamnată la șapte ani de închisoare în ceea ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat a fi un proces arbitrar și ilegal. Ea a petrecut doi ani și jumătate în închisoare, cea mai mare parte a timpului într-un spital de detenție, înainte de a fi eliberată în urma revoluției Maidan din 2014, care l-a alungat pe Ianukovici de la putere.
Fostul premier și-a petrecut următorii ani implicat în politica ucraineană, ajungând din nou pe locul al doilea la alegerile prezidențiale din 2014. Data următoare când a candidat, în 2019, Timoșenko a terminat pe locul al treilea, după Volodymyr Zelensky și Petro Poroșenko. În 2020, Timoșenko a contractat Covid-19 și a trebuit să fie mutată la terapie intensivă. Ea a supraviețuit și, doi ani mai târziu, a fost trezită de sunetul bombelor rusești care cădeau în apropierea casei sale din Kiev. În dimineața următoare, ea a mers la administrația prezidențială împreună cu alte personalități de rang înalt din opoziție și a făcut front comun cu fostul ei adversar, Zelensky.
Întotdeauna o luptătoare, Timoșenko a contribuit la frontul unit pe care liderii ucraineni l-au ridicat împotriva invaziei. Ea continuă să pledeze pentru unitatea occidentală și sprijinul Ucrainei în fața agresiunii rusești și a declarat anterior că invazia nu a făcut decât să-i întărească dorința de a face Ucraina parte din NATO.
Invazia Rusiei în Ucraina se află acum în al doilea an. Cum a schimbat războiul inimile și mințile în Ucraina?
Acest război a schimbat mai mult decât inimile și mințile ucrainenilor. Cred că a schimbat inimile și mințile multor oameni din lume. Nu ne așteptam la acest război, de o asemenea amploare, iar când la ora 4 dimineața am început să auzim explozii, (ne-am dat seama) că bombele vizau Kievul. Eu și soțul meu am fost treziți de aceste explozii uriașe, destul de aproape de casa noastră. Dar ceea ce am observat când m-am mutat de la casa mea la parlament – și observasem acest lucru încă de dimineață – au fost cozile de bărbați care așteptau la centrele de recrutare. În același timp, în primele zile ale războiului, erau cozi imense de mașini care transportau femei și copii care încercau să scape din această zonă de război, luptând pentru viața copiilor lor. Mulți dintre ei nu aveau aproape nimic cu ei.
Aș dori să folosesc această ocazie pentru a mulțumi guvernului român și poporului român, care au ajutat ucrainenii în aceste prime zile și săptămâni de război. După cum știm, aproximativ 3,5 milioane de ucraineni au traversat România înainte de a merge mai departe spre vest. Ucrainenii își vor aminti întotdeauna de acest ajutor și de modul în care România și poporul său au fost alături de Ucraina.
Acest război i-a făcut pe ucraineni mai uniți. Am înțeles că unitatea noastră este o forță importantă, o condiție în lupta cu inamicul nostru. Frica noastră s-a transformat în furie, iar apoi furia s-a transformat într-un angajament puternic și în curaj de a lupta. Pierdem multe vieți în fiecare zi și sunt mulți oameni și familii care își plâng rudele pierdute. Cu toate acestea, noi mergem înainte și luptăm.
Până la jumătatea lunii ianuarie 2023, SUA au acordat Ucrainei un ajutor militar în valoare de 46,5 miliarde de dolari, urmată de Marea Britanie (5,1 miliarde de dolari) și Polonia (2,55 miliarde de dolari). Germania și Franța se află mai jos în clasament. Ce vă spune acest lucru?
Primul lucru pe care îl indică această ordine este că, înainte de război, atât Germania, cât și Franța, în special Germania, erau foarte implicate în comerțul bilateral și în proiecte de afaceri cu Rusia. Germania și-a dezvoltat dependența față de aprovizionarea cu energie rusească. Acesta a fost probabil unul dintre motivele pentru care s-au comportat așa cum au făcut-o. A deveni dependenți de regimuri autoritare în domenii atât de importante precum energia a fost în mod clar o greșeală gravă. Prin urmare, cred că a fost nevoie de mai mult timp atât pentru Franța, cât și pentru Germania pentru a face această schimbare de comportament și de percepție în ceea ce privește aceste dependențe, dar politica lor față de Rusia s-a schimbat radical începând de acum și a făcut o întoarcere în sens invers.
Nu este întâmplător faptul că pe 24 februarie, în ziua primei aniversări a acestui război, cancelarul Scholz a fost cel care a făcut o declarație publică, spunând că „Putin a pierdut deja din punct de vedere strategic”. Cred că acesta a fost un adio final la fostele politici și dependențe pe care țări precum Franța, Germania, dar și Italia, le aveau înainte de război.
Unitatea nu trebuie să fie spulberată. Este important să existe unitate în rândul poporului ucrainean și, de asemenea, este la fel de important să existe unitate în Europa și între Europa și SUA, pentru că aceasta este principala condiție prealabilă a victoriei finale. Sunt foarte fericit că atât Franța, cât și Germania au contribuit la construirea și menținerea acestei unități.
Ați mai spus că sunteți de părere că Rusia nu are resursele necesare pentru a invada o altă țară. După cum probabil știți, Rusia a fost legată de încercările de destabilizare a Moldovei. Credeți că Moldova este în pericol, chiar dacă nu printr-o invazie totală?
Rusia nu dispune de resurse militare pentru a invada sau ataca alte țări, deoarece toate resursele sale militare sunt în prezent desfășurate în Ucraina. Ca urmare a acestui an de război, noi, într-un fel, am dezarmat semnificativ armata Rusiei, dar ne-a costat multe vieți.
Cu toate acestea, substanța agresivă a politicii Rusiei nu se schimbă și își răspândesc metastazele în alte țări. Moldova este vulnerabilă și suferă din această cauză și este în pericol. Ei nu pot ataca Moldova astăzi cu arme, dar ceea ce fac este să încerce să destabilizeze Moldova din interior folosind diverse instrumente.
Vreau să vă reamintesc că, mai întâi, în discursul său din 2007 de la Conferința de Securitate de la Munchen, și apoi, cu câteva zile înainte de a ordona un război împotriva Ucrainei, Putin a cerut ca infrastructura NATO să fie readusă la linia din 1997. În acest fel, el a indicat, practic, că nu este vorba doar despre Ucraina. El amenință țările din estul și sud-estul Europei, dar și țările baltice. Aceste țări sunt, de asemenea, în pericol.
Cum va arăta Ucraina peste cinci ani și de ce depinde acest viitor? Dar de Rusia?
Pe 24 februarie, mulți lideri au făcut o declarație în care au spus că Putin a pierdut deja. Acesta este un punct de plecare important care semnalează că Putin nu va putea să-și atingă obiectivele. Dar trebuie să ne terminăm treaba. Pe baza celei mai recente întâlniri de pe platforma Ramstein, avem un indiciu al unei creșteri a furnizării de arme (către Ucraina), o condiție prealabilă majoră pentru începerea – este deja o chestiune de doar câteva luni – a unei contraofensive majore a Ucrainei care, credem noi, ar putea duce la o victorie definitivă până la sfârșitul acestui an. În cinci ani, cred că Ucraina va fi membră a Uniunii Europene, membră a NATO. Va fi una dintre țările europene de succes și prospere.
Viitorul Rusiei va depinde de poporul rus însuși. Dacă aceștia vor continua să tolereze și să sprijine regimuri autoritare precum cel actual, nu văd cum ar putea supraviețui Rusia ca stat. Vor exista impulsuri care ar putea duce chiar la fragmentarea Rusiei. Totuși, există o șansă ca ei să aleagă lideri diferiți care să aducă Rusia într-o situație mai normală. Cred cu tărie că victoria Ucrainei ar da o șansă poporului rus, astfel încât să revină la o viață normală, la un comportament civilizat în străinătate, iar Rusia să devină în sfârșit parte a lumii civilizate. Pe scurt, ucrainenii le vor da rușilor această șansă, dar dacă această șansă va fi folosită depinde în totalitate de ei.
Sursa – www.romania-insider.com
