Președintele ucrainean Volodimir Zelenski vine joi la București pentru discuții la cel mai înalt nivel, însă vizita este umbrită de un avertisment dur. Un politolog susține că România riscă să fie exclusă de la reconstrucția Ucrainei din cauza incapacității statului de a valorifica oportunitățile economice.
Liderul de la Kiev se va întâlni pe 12 martie cu președintele Nicușor Dan și cu premierul Ilie Bolojan. Potrivit Administrației Prezidențiale, agenda oficială include consolidarea relației bilaterale, cooperarea economică, energia, industria de apărare și rolul României în procesul de reconstrucție a Ucrainei. Potrivit Adevărul, politologul Marius Ghincea, de la Universitatea ETH Zurich, consideră că vizita are trei obiective principale.
Trei mize majore pe agenda discuțiilor
Expertul în politici de securitate estimează că discuțiile se vor concentra pe trei direcții clare. Prima este legată de sprijinul militar. „Vizita președintelui Zelenski, care va fi practic a doua a liderului ucrainean în România de la începutul războiului, cred că va avea trei obiective principale. Primul va fi, evident, legat de efortul de război, de contribuția aliată și europeană la efortul de război și de negocierile pe care americanii încearcă să le medieze, fără să se reușească foarte mult”, a explicat Ghincea.
Al doilea punct vizează parcursul european al Ucrainei, unde România are un rol de susținător. „În al doilea punct de discuție, cel mai probabil va fi legat de relații între Ucraina și Uniunea Europeană. În special, procesul de extindere, unde, evident, Ucraina este blocată în acest moment din cauza opoziției Slovaciei și Ungariei”, a adăugat politologul. Al treilea subiect se referă la aspecte bilaterale, inclusiv situația minorității române. „Un al treilea subiect, cel mai probabil va fi legat de aspecte bilaterale, legate de drepturile minorităților românești și românofone din Ucraina, aspecte legate de achiziții de material industrial și militar din România și aspecte de tranzit a diferitelor exporturi ucrainene către porturile românești”, a mai spus el.
Secretomania CSAT și ajutorul militar real
O problemă majoră în relația bilaterală rămâne secretizarea ajutorului militar oferit de România, o decizie a CSAT criticată de expert. „Adevărul este că nu știm ajutorul pe care România îl oferă Ucraine. Nu știm pentru că este încă secretizat. Sunt decizii ale CSAT-ului care secretizează acest ajutor militar în special”, afirmă Ghincea. El subliniază că această atitudine alimentează dezinformarea. „Poziția mea este că este o greșeală să ținem ajutorul militar în secret, pentru că asta permite apariția tuturor teoriilor conspirațiilor cu privire la ce face România și ce nu face România pentru și în relație cu Ucraina. Și împiedică autoritățile să justifice și să explice ce facem, de ce facem și cu ce scop. Comunicarea strategică a statului român a fost, în general, extrem de proastă. Iar această secretizare a ajutorului nu face decât să pună gaz pe foc”, susține politologul.
În timp ce autoritățile de la București păstrează tăcerea, presa ucraineană a publicat detalii. Surse precum oryxspioenkop.com și DefenseExpress au relatat că România ar fi livrat lansatoare de rachete APR-40, transportoare blindate TAB-71 MS, obuziere de 152 mm și muniție. Generalul (r) Virgil Bălăceanu a confirmat că un astfel de sprijin este plauzibil. „N-are cum să fie sprijinul României, din punct de vedere militar, decât în deplină corespondență cu ceea ce am putut să livrăm și cu ceea ce a fost acceptat de către ucraineni. Putem vorbi de muniție clasică pentru obuzierele de 152, putem să vorbim de lovituri reactive, proiectile reactive calibru 122 pentru instalațiile de aruncătoare proiectile reactive 40, APRA 40”, a declarat generalul. Acesta a adăugat că este posibil să fi fost livrate și „transportoare amfibii blindate din stocul rece”.
Avertisment: „Statul român e incapabil să folosească oportunitățile”
Cea mai mare provocare pentru România nu este legată de ajutorul militar, ci de viitor. Marius Ghincea avertizează că țara noastră riscă să rateze beneficiile reconstrucției Ucrainei, deși geografia ne oferă un avantaj clar. „Pentru reconstrucția Ucrainei, cu siguranță România va juca un rol pentru simplul fapt că geografia o dictează. Nu ai foarte multe rute prin care poți ajunge în Ucraina post-război. O să ai România, în special dacă terminăm Autostrada Moldovei”, explică el.
Problema, spune expertul, este incapacitatea cronică a statului și a companiilor românești de a profita de conjuncturi favorabile. „Deseori o problemă nu este că n-ar exista oportunități, ci că firmele românești și statul român nu sunt capabile să se folosească de aceste oportunități. Și vin alții și beneficiază mai mult decât beneficiem noi. În general statul român e incapabil să se folosească pe deplin de oportunitățile pe care le are. Ne gândim la câți bani am pierdut din PNRR și câți bani probabil o să pierdem din SAFE. Deci nu avem niciun motiv să credem că statul român va performa mai bine de această dată”, a încheiat Ghincea.
Sursa: Adevarul
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyCopil român de 9 ani, prins conducând haotic un Audi Q7 în Marsilia, în timp ce tatăl ținea volanul cu o mână din dreapta
BravonetBogdan Mocanu intră în Burlacii. Foc în Paradis și spune că e o persoană manipulatoare
LylaElisa Port spune că 90% dintre femeile cu cancer de sân nu au antecedente familiale
Revista IoanaCe recomandă CDC pentru vaccinul MMR la copii, adulți și înainte de călătoriile în străinătate
News24Conturile CEI ar permite investiții fără impozitare anuală a câștigurilor. Cum se vor taxa retragerile
Dolce SportManchester City s-a calificat în turul al patrulea al Cupei Ligii Angliei după 5-0 cu Norwich