Economie

Avertisment dur de la BNR. Ce ascund retailerii când scade cursul valutar

Avertisment dur de la BNR. Ce ascund retailerii când scade cursul valutar

O treime din orice depreciere a leului se transferă rapid în prețurile de la raft, în timp ce o eventuală apreciere a monedei naționale este complet ignorată de comercianți. Aceasta este concluzia matematică prezentată de Banca Națională a României cu ocazia Raportului trimestrial asupra inflației.

De ce nu scad prețurile

Dincolo de calculele teoretice, fenomenul explică de ce marjele de profit ale retailerilor rămân neafectate, în timp ce consumatorul final absoarbe integral șocul valutar. Ce înseamnă asta pentru economia reală? Înseamnă că orice fluctuație pe piața valutară funcționează ca o taxă cu sens unic asupra puterii de cumpărare, complicând eforturile băncii centrale de a readuce inflația în banda de variație țintită.

Istoric, piețele comerciale din regiune reacționează asimetric la șocurile valutare, dar raportul actual confirmă o rigiditate extremă pe plan local. Numai că, într-o perioadă în care cursul oficial testează niveluri de peste 5.22 lei pentru un euro, lipsa de reversibilitate a prețurilor anulează orice efect pozitiv al perioadelor de stabilitate monetară.

Mecanismul explicat de guvernator

Iar mecanismul a fost detaliat direct de conducerea instituției. Într-o analiză publicată recent de zf, guvernatorul Mugur Isărescu a explicat dinamica exactă a acestui transfer de costuri către populație.

„Procentul de depreciere se duce mult mai repede în preţuri, cam o treime. Procentul de apreciere aproape că nu se observă, nu e credibil sau nu pare să fie credibil. Aşa a ieşit din calculele noastre.” – Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR

Cifrele vorbesc de la sine.

E drept că mediul de afaceri invocă adesea costurile operaționale, dar realitatea de la raft arată o cu totul altă strategie de preț.

„Dacă un negustor apucă să majoreze preţul, nu se uită apoi că s-a întărit cursul.” – Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR

Următoarea mutare aparține decidenților de politică monetară, care trebuie să calibreze dobânda cheie ținând cont de această asimetrie cronică a pieței de retail. Până la urmă, mingea se află în terenul instituțiilor cu rol de control, care pot verifica legalitatea modului în care se formează aceste prețuri pe lanțul de distribuție.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
BNR curs valutar inflatie Mugur Isarescu retail social