Propunerea de a plafona adaosul comercial la toate produsele agroalimentare riscă să provoace falimente în sector, scumpiri la bunurile nealimentare și chiar lipsuri temporare de alimente din magazine. Specialiștii avertizează că măsura, deși pare benefică pe termen scurt, nu rezolvă cauzele reale ale inflației și poate deveni o „sabie cu două tăișuri” pentru economie.
Analiza vine din partea echipei Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, care a evaluat propunerea recentă a ministrului Agriculturii de a extinde plafonarea dacă inflația depășește 5% anual. Potrivit publicației Adevărul, în prezent, adaosul comercial pentru alimentele de bază este limitat la 20% pentru procesatori, 5% pentru lanțurile de distribuție și 20% pentru distribuitori, ceea ce permite ca prețul final să fie cu maximum 51,2% mai mare decât costul de producție.
Ce a declanșat criza costului vieții
Experții subliniază că problemele actuale au rădăcini mai adânci, care nu pot fi corectate printr-un simplu control al prețurilor. Cauzele reale sunt legate de costurile de producție și de politicile bugetare. „Începând cu 2021, inflația din România și din țările UE a fost determinată în principal de creșterea prețurilor la energie și materii prime, cu impact semnificativ în costurile de producție în toate domeniile economice – alimentar și non-alimentar. Deficitul bugetar ridicat a amplificat inflația prin creșterea nesustenabilă a cererii interne”, explică Markó Balázs, cercetător al echipei RoEM-UBB FSEGA.
Acesta adaugă că măsura nu atacă sursa problemei. „Pornind de la această realitate, limitarea adaosului comercial, deși aduce un beneficiu temporar, nu abordează cauzele reale ale crizei costului vieții. În prezent, combaterea inflației în România depinde de politici bugetare responsabile, sprijinite de instrumentele politicii monetare. Extinderea plafonării adaosului comercial poate avea efecte nedorite importante, de la creșteri ale prețurilor la bunurile nealimentare, până la o rată mai mare a falimentelor în sectorul alimentar și chiar lipsuri locale și temporare de alimente”, a completat cercetătorul.
Scumpiri la cafea pentru a compensa prețul mic la făină
Datele statistice arată un tablou complex al evoluției prețurilor de la introducerea primelor măsuri de plafonare. Deși prețurile la alimentele de bază s-au stabilizat sau chiar au scăzut, celelalte produse s-au scumpit accelerat. „Datele arată că prețurile produselor alimentare au crescut rapid după 2023, odată cu introducerea măsurilor menționate: cu aproximativ 5-6% în 2023 și 2024, accelerând spre aproape 8% în 2025. Astfel, pe termen lung, plafonarea adaosului comercial nu a redus semnificativ inflația mărfurilor alimentare, chiar dacă prețurile produselor cu adaos plafonat au scăzut rapid imediat după implementarea măsurii”, afirmă Markó Balázs.
Conform datelor INS, produse precum cartofii, mălaiul sau făina au înregistrat scăderi de preț, în timp ce alimentele neplafonate, cum ar fi cafeaua, carnea de bovină sau fructele de import, au avut scumpiri de două cifre. Rácz Béla-Gergely, cercetător RoEM-UBB FSEGA, explică strategia retailerilor: „Această evoluție asimetrică sugerează și o reajustare a strategiilor de preț din partea retailerilor, care tind să compenseze limitarea marjelor de profit impusă pe alimentele de bază prin aplicarea unor adaosuri comerciale superioare asupra produselor nereglementate, transferând astfel presiunea inflaționistă către restul coșului alimentar”.
Micii comercianți, cei mai expuși riscului de faliment
Extinderea plafonării ar lovi cel mai puternic în producătorii și magazinele de mici dimensiuni, care nu au flexibilitatea marilor lanțuri comerciale de a jongla cu prețurile. „Sectorul alimentar din România este dominat de producători mici și de distributori și comercianți de dimensiuni reduse, iar adaosul comercial reflectă în principal costurile cu munca și capitalul, nu puterea de piață a firmelor”, spune Rácz Béla-Gergely. El avertizează că măsura poate duce la pierderi și reduceri salariale. „Dacă plafonarea se extinde la mai multe produse și limitele adaosurilor diferă semnificativ de condițiile pieței de muncă și de capital, rata falimentelor și desființării firmelor alimentare poate crește, generând lipsuri temporare și locale de alimente”, a concluzionat acesta.
Soluția reală: ajutoare țintite și disciplină bugetară
În loc de controlul prețurilor, care elimină stimulentele economice, specialiștii propun măsuri care să adreseze cauzele inflației și să protejeze direct persoanele vulnerabile. Levente Szász, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA, oferă o alternativă clară: „Guvernul poate reduce inflația prin implementarea consecventă și cât se poate de echitabilă a măsurilor de corecție fiscală pentru reducerea deficitului bugetar, iar Banca Națională poate sprijini procesul dezinflationist prin aplicarea unor politici monetare adecvate”.
Acesta consideră că plafonarea nu este o soluție pe termen lung. „În același timp, criza costului vieții poate fi ameliorată cu ajutoare fixe, acordate strict gospodăriilor cu venituri mici. Eliminarea controlului prețurilor în toate sectoarele economice și înlocuirea acestora cu transferuri fixe și oferite exclusiv celor aflate într-o situație socio-economică dezavantajată înseamnă o soluție parțială mai potrivită pentru problemele sociale cauzate de inflația ridicată”, a încheiat Szász.
Sursa: Adevarul
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetHoroscop 5 septembrie 2026. Pești și Berbec, schimbări clare în relații
LylaHoroscop 5 septembrie 2026. Fecioară și Balanță, schimbări în relații
Revista IoanaBiletele de avion s-au scumpit cu aproape 26% în iulie 2026. Toamna aduce tarife cu 2% peste vară
News24New York interzice AI pentru elevii până în clasa a VIII-a. Aproximativ 40 de instrumente vor fi suspendateDolce SportAC Milan merge la Juventus cu Ruben Amorim testat serios după startul cu două victorii
GetPonyPentru unii tineri, mașina ajunge ca un abonament. Acces la nevoie, nu rate și griji zilnice
