Dacia spune că România a pierdut un model electric în favoarea Sloveniei și Striker în favoarea Turciei

România a pierdut producția unui model electric Dacia în favoarea Sloveniei și producția Dacia Striker în favoarea Turciei, a declarat miercuri Mihai Bordeanu, Managing Director Dacia South Eastern Europe și Country Head Romania, potrivit HotNews. El a spus că prețurile energiei s-au dublat față de acum câțiva ani și afectează competitivitatea industriei auto.

Declarația a fost făcută la lansarea Manifestului pentru Arhitectura Economică a României, document prin care Concordia cere Guvernului, Parlamentului, partidelor politice și societății un angajament pentru creșterea competitivității economiei.

Dacia a pierdut producția unui model electric și a modelului Striker

„Dacia produce un model electric în Slovenia, nu în România. Dacia Striker se produce în Turcia. Sunt două lupte pe care deja le-am pierdut”, a spus Mihai Bordeanu la conferința de lansare a manifestului Concordia.

Industria auto reprezintă 14% din PIB și angajează 200.000 de oameni, „pe orizontală și pe verticală”, potrivit lui Bordeanu. România este pe locul 6 în Europa la producția de mașini.

Bordeanu a explicat că prețurile energiei influențează atât piesele fabricate în uzine, cât și componentele cumpărate de la furnizori. „Suntem o industrie care face 14% din PIB. O industrie care angajează 200.000 de oameni, pe orizontală și pe verticală. Suntem pe locul 6 în Europa la producția de mașini, deci am pus România pe hartă. În ultimii ani, însă, am început să nu mai fim competitivi. Unele piese le putem face la noi în uzină, altele vin de la furnizori. Și unele și altele, însă, sunt influențate de prețurile energiei, prețuri care sunt duble față de acum câțiva ani. Noi nu putem să dublăm prețurile mașinilor”, a adăugat Bordeanu.

Concordia cere schimbarea modului în care România își măsoară progresul

Manifestul a fost lansat în perioada negocierilor pentru noul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru 2028-2034 și a formării noului Guvern. Concordia consideră că momentul va influența poziția României în următoarele două decenii.

Organizația susține că regulile după care România a funcționat timp de 20 de ani, atragerea fondurilor, executarea proiectelor și urmărirea convergenței, au fost create pentru o lume care nu mai există.

România a atras peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene, iar PIB-ul se apropie de 400 de miliarde de euro. Potrivit Concordia, aceste valori ascund disparități regionale printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Convergența măsurată prin productivitate, capital și venituri rămâne incompletă, iar o parte importantă din creșterea ultimelor două decenii a fost ciclică și susținută de fluxuri de capital și consum, nu de capacități de producție și export.

Concordia susține că România a urmărit gradul de absorbție a fondurilor, un indicator administrativ, în locul competitivității, rezultatul economic considerat relevant de organizație.

Companiile concurează pentru fonduri europene de aproximativ 400 de miliarde de euro

Noul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene are o valoare de aproximativ 2.000 de miliarde de euro. România ar urma să primească o alocare directă de 60 de miliarde de euro prin Planul Național și Regional de Parteneriat.

Fondul European pentru Competitivitate și Horizon Europe însumează aproximativ 400 de miliarde de euro. Banii nu se distribuie pe țări, ci se obțin prin proiecte, în competiție directă cu Germania, Franța, Olanda și Suedia.

Manifestul avertizează că fiecare lună în care România organizează grupuri de lucru în loc să pregătească proiecte este o lună câștigată de competitorii țării.

Planul Concordia include proiecte mature și finanțare mixtă

Planul în 10 puncte propune:

• un Pact Național pentru Competitivitate;
• alegerea a 4-6 sectoare în care România poate deveni lider regional;
• o bancă națională de proiecte mature, pregătite pentru finanțare până la finalul lui 2027;
• consorții naționale formate din companii, IMM-uri, universități și organizații de cercetare;
• finanțare mixtă pentru mobilizarea capitalului privat;
• digitalizarea IMM-urilor;
• o politică industrială orientată spre integrare verticală;
• investiții în cercetare, inovare și capital uman;
• o administrație orientată spre rezultate;
• o prezență activă a României în locurile unde se stabilesc regulile europene.

Concordia menționează că adopția inteligenței artificiale este de aproximativ 5% în rândul IMM-urilor și cere o politică industrială actualizată pentru sectoare precum energia, semiconductorii, apărarea și inteligența artificială.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetRaluca Dumitru, mărturie apăsătoare la priveghiul Mădălinei Apostol. Ce spune Bianca DrăgușanuLylaTaylor Swift poartă tot mai des buze rose în locul rujului roșu emblematicRevista IoanaHilton Honors îți aduce puncte și nopți gratuite. Ce beneficii primești la fiecare statutNews24Planul UE pentru copii ar urma să mute controlul conturilor la părinți și să oblige platformele să verifice vârstaDolce SportValencia a câștigat cu Alavés, 1-0, după golul decisiv al lui Luis Rioja din minutul 78GetPonyVolvo XC60 și XC90 plug-in hybrid urcă la 78 și 73 de mile electrice și depășesc Mercedes GLC în SUA