Cinci decenii de când raportul The Limits to Growth a susținut că creșterea populației și dezvoltarea industrială împinge umanitatea peste margine, noile preocupări legate de încălzirea globală, inegalități și boli mintale întăresc opinia conform căreia măsurarea progresului numai prin activitatea economică este prea reductivă.
Perspectiva bunăstării guvernului Noua Zeelandă, ca să luăm un exemplu, recunoaște că măsurile tradiționale de succes, cum ar fi creșterea PIB-ului, nu sunt ceea ce contează cel mai mult pentru oameni. Capacitatea umană, mediul natural și coeziunea socială ar trebui să fie încorporate alături de capitalul fizic și financiar.
În calitate de membru al Alianței pentru Economie Wellbeing, Țara Galilor a consacrat aceste preocupări în legislație prin Legea privind bunăstarea generațiilor viitoare și a creat primul comisar pentru generațiile viitoare din lume.
Astăzi, ne confruntăm cu crize multiple: nu numai ecologice, sociale, economice și politice, ci și culturale și psihologice. Acest lucru reflectă un sentiment din ce în ce mai mare de separare de sinele nostru interior, unul de altul și de natură.
Este greșit să credem că un model de creștere economică infinită și inovare tehnologică poate fi o cale către bunăstarea societății și planetare.
Susținătorii mișcării Fridays for Future pentru acțiunea climatică din Viena, Austria, în septembrie anul trecut © Thomas Kronsteiner/Getty Images
Trebuie să reevaluăm și să creăm alternative. Raportul 2022 Earth For All al Clubului de la Roma – think-tank-ul care a comandat și „The Limits to Growth” din 1972 – subliniază responsabilitatea noastră colectivă pentru creșterea în limitele planetare într-o singură generație – inclusiv bunăstarea, etica și valorile.
Pentru tinerii care trăiesc în orașe, criza și oportunitatea se ciocnesc. Mai mult de jumătate din populația lumii trăiește acum în zone urbane – o proporție care se estimează că va crește la două treimi până în 2050. Până la acel moment, 60% din populația urbană din țările în curs de dezvoltare va avea sub 18 ani, potrivit ONU- Habitat.
Pandemia a scos la iveală fragilitatea modelului actual de creștere economică. Serviciile sociale, sistemele de asistență medicală și alte sisteme au fost extrem de solicitate, iar un număr inacceptabil de oameni au rămas fără aprovizionare.
Răspunsul la această nevoie a fost crearea unei multitudini de inovații sociale cu accent pe îngrijire și valori – mai degrabă decât doar profit – care oferă perspectiva unor abordări mai durabile și colaborative. Acestea au contribuit la furnizarea de asistență medicală și educație mai echitabilă comunităților defavorizate.
În ultimii trei ani, am contribuit la dezvoltarea OurCluj, o inițiativă de 10 ani în orașul românesc Cluj-Napoca care urmărește să îmbunătățească bunăstarea tinerilor rezidenți prin crearea unui spațiu de reflecție și conexiune colectivă.
Într-un studiu pe care l-am coautor împreună cu Eric Gordon și colegii, îl numim „laborator de viață urbană bazat pe valori”, deoarece încurajează inovația bazată pe încredere și grijă înainte de creștere. Face parte din inițiativa globală OurCity, care recunoaște că schimbarea sistemică necesită timp și implicare persistentă.
Elevii participă la Wello and Learning QUB, un program de bunăstare și consolidare a capacităților pentru școlile din Cluj-Napoca, România © Roland Váczi
Scopul este de a implica organizațiile locale non-profit, guvernele, întreprinderile și comunitățile pentru a testa și evalua proiecte, cum ar fi fondul de inovare socială lansat recent pentru a sprijini tinerii antreprenori.
Inovația urbană necesită nu doar un ansamblu de proiecte și practici, ci o abordare mai ambițioasă care reflectă asupra trecutului și imaginează viitorul. Artiștii joacă un rol important în stimularea imaginației și aducerea participanților împreună, în timp ce o gamă largă de grupuri experimentează împărțirea puterii, deciziile de finanțare și construirea încrederii.
Mai multe modele sunt deja în derulare. Donut Economics Action Lab — o mișcare bazată pe cea mai bine vândută carte a economistului Kate Raworth despre trăirea în limitele sociale și planetare — a fost adoptată de Amsterdam și de alte 40 de orașe, inclusiv Barcelona, Bruxelles, Copenhaga, Glasgow, Ipoh în Malaezia și El Monte. în Chile experimentează cu el.
Inițiativele conduse de comunitate înfloresc, de la Birmingham la Rio de Janeiro. Ele urmăresc să proiecteze economii regenerative și distributive, împărțind mai bine bogăția și satisfacând nevoile tuturor locuitorilor.
Un alt exemplu este Rețeaua de tranziție condusă de comunitate, care implică peste 1.200 de grupuri din peste 40 de țări. Fondată în 2006 de Rob Hopkins, activist și autor al cărții From What Is to What If, are rădăcini în valori care cultivă colaborarea, incluziunea, învățarea și auto-organizarea.
Un exemplu condus de comunitate al mișcării de tranziție la evenimentul „Schimbarea climatică: ce urmează” din Totnes în Marea Britanie © Rob Hopkins
Mișcarea de tranziție lucrează spre un viitor cu emisii scăzute de carbon, echitabil din punct de vedere social, cultivând în același timp o cultură grijulie axată pe sprijin reciproc. Ei folosesc abordări participative pentru a înființa proiecte de energie regenerabilă, pentru a relocaliza sistemele alimentare și pentru a crea spații verzi comunitare.
În Liège, Belgia, de exemplu, un proiect susținut de localnici a construit o „centrură alimentară” cu scopul de a crește cel puțin 50% din alimentele orașului la nivel local.
Crizele multiple ale planetei noastre nu pot fi rezolvate cu gândire convențională, management de sus în jos și structuri sociale ierarhice. Acestea au fost încercate și au eșuat. Practicile dominante de finanțare sunt, de asemenea, nepotrivite pentru a găsi soluții.
În schimb, trebuie să luăm în considerare aceste noi abordări, care sunt adesea de jos în sus, colaborative și incluzive. Ele creează spații pentru imaginație și întruchipează valorile de bază care susțin bunăstarea. Ele creează schimbări în oameni, organizații și societăți.
Orașele aflate în curs de transformare socială și economică rapidă se află într-o poziție unică pentru a promova aceste moduri noi de a lucra împreună, cu o ambiție îndrăzneață pentru bunăstarea tuturor. Procedând astfel, ei pot oferi o busolă pentru un viitor înfloritor pentru umanitate.
Barbara Bulc este un inovator social, administrator al inițiativei OurCluj și fondator al Global Development și al SDG CoLab.
Sursa – www.ft.com