Finlanda și fosta URSS au fost martorii unei eclipse totale de Soare în 1979. America de Nord a avut mai mult noroc. Numeroși canadieni și locuitori ai nord-vestului Statelor Unite au putut asista, în 1979, la o eclipsă totală, iar americanii de la Atlantic au putut urmări un fenomen similar în 1970. În timp ce majoritatea regiunilor Pacificului nu prea au fost lipsite de spectacolul eclipselor totale, în Japonia un astfel de fenomen nu s-a mai întâmplat din 1943.O eclipsă totală de Soare a avut loc în 16 februarie 1998 și a fost vizibilă din Insulele Galapagos, din America Latină și din Caraibe.
Ultima eclipsă totală de Soare a mileniului trecut, vizibilă și în România, a avut loc la 11 august 1999, durata maximă a eclipsei totale vizibile dintr-un punct fiind de 2 minute și 23 de secunde.
De-a lungul timpului au fost luni în care s-au produs chiar 3 eclipse (ultima luna de acest gen fiind iulie 2000).
Mileniul trei a debutat cu prima eclipsă totală de Soare, la 21 iunie 2001, vizibilă în Africa australă, cu banda de totalitate în Angola și Madagascar. Pentru următorii 35 de ani, astronomii au prognozat 27 de eclipse totale de Soare.
Următoarele două eclipse totale de Soare vor avea loc la 12 august 2026 și 23 august 2044. Eclipsa totală de Soare, care va fi vizibilă în anumite regiuni ale României, dar ca o eclipsă parțială, se va produce pe 3 septembrie 2081. Următoarea eclipsă totală de Soare vizibilă în București va avea loc abia în 2236. Prima eclipsă parțială de Soare care se va vedea și din țara noastră se va produce la 20 martie 2015, acest tip de eclipsă fiind cel mai vizibil din România, la un interval mai scurt de timp (uneori 2-3 ani).
Există consemnări ale eclipselor cu cel puțin 4.000 de ani înaintea lui Christos. Primele observații serioase au fost făcute în urmă cu două milenii și jumătate de babilonieni, apoi astronomul grec Ptolemeu a elaborat, către anul 150 al erei noastre, veritabile calcule.
În vechile culturi, când avea loc o eclipsă, oamenii spuneau că soarele sau luna au fost înghițite de balaur sau de dragon. Dispariția Soarelui în plină zi era identificată cu cele mai teribile evenimente, ca de exemplu moartea unui mare conducător, declanșarea sau întreruperea unui război.
În Grecia antică, cei ce îndrăzneau să spună că eclipsa se produce prin interpunerea Lunii sau a Pământului erau arși de vii. Se credea că eclipsa se datora puterii unor formule magice. Aztecii posteau de frică în timpul eclipsei, femeile se flagelau, iar fetele își luau sânge din braț. În India, se spunea că, la eclipsă, un demon își întinde ghearele negre peste aștri, vrând să-i smulgă.
Chinezii credeau, pe vremuri, că eclipsele sunt pricinuite de un geniu al răului, care acoperă Soarele cu mâna dreaptă și Luna cu mâna stângă. Și francezii credeau că eclipsele sunt semne prevestitoare de rău. Marea eclipsă din 1033 a fost socotită ca o premoniție a morții regelui Robert, iar o alta, din 1074, ca o prezicere a conspirației lorzilor Catesby si Percy din Anglia. Ca să nu mai spunem de faptul că în antichitate armatele refuzau să lupte din cauza unei eclipse.
După cum se poate observa, eclipsa totală de Soare a fost socotită din totdeauna un fenomen perturbator și interpretată ca factor malefic, prevestitor de evenimente cu consecințe inimaginabile în destinul oamenilor. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)