Printre cele mai mari surse de finanțare pentru tranziția energetică a țărilor din Europa Centrală și de Est, Fondul de modernizare, în valoare de 60 de miliarde de euro, rămâne departe de ochii publicului. Și poate că acesta este unul dintre motivele pentru care este adesea utilizat pentru finanțarea proiectelor de gaze fosile.
Numai în România, peste 500 de milioane de euro din acest fond au fost direcționate către infrastructura de gaz, potrivit unui nou raport al CEE Bankwatch.
Guvernul român este deja un cunoscut fan al gazelor fosile și susține toate noile investiții în gaze. Ministrul Energiei a declarat recent că țara își va crește consumul de gaze fosile, în ciuda efortului UE de a reduce consumul. De asemenea, companiile naționale de gaze din România fac lobby activ, în văzul tuturor, la UE pentru a obține finanțare publică.
Fondul sprijină cele mai mari proiecte de gaze din România
Până acum au fost aprobate două centrale pe gaz, cu o capacitate totală de 1320 MW, care vor înlocui cărbunele. Două conducte, dintre care una este crucială pentru producția de gaze din Marea Neagră, au primit undă verde din partea Comisiei Europene. Dacă vor fi construite, aceste investiții ar putea permite construirea a 3 000 MW de noi centrale electrice pe gaz și extragerea a peste 100 de miliarde de metri cubi (bcm) de gaz din Marea Neagră.
Și toate acestea prin amabilitatea unui fond al UE care ar trebui să fie aliniat la obiectivele energetice și climatice ale Europei și la Acordul de la Paris.
În timp ce UE se lăuda cu eliminarea treptată a combustibililor fosili la COP28, aceasta continuă să finanțeze masiv gazele fosile. Aprofundând dependența României de gaze și subminând angajamentul de neutralitate climatică al țării, aceste proiecte contravin în mod evident obligațiilor UE de a aborda criza climatică.
Cum s-a întâmplat acest lucru?
Pur și simplu, directiva UE privind sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care reglementează fondul de modernizare, permite utilizarea gazelor. Chiar și recentele modificări aduse directivei ETS, care au introdus criteriile insuficiente de taxare, nu au mișcat prea mult acul.
Una dintre modalitățile prin care proiectele de gaz pot primi finanțare din partea Fondului de modernizare este dacă duc la reducerea emisiilor în comparație cu proiectele aflate în prezent în funcțiune, în mare parte pe cărbune. În timp ce criteriile prevăd că proiectele ar trebui să permită reducerea emisiilor, normele nu includ un plafon al emisiilor și nu este clar cum este evaluată contribuția acestor proiecte la reducerea emisiilor, deoarece datele nu sunt disponibile public.
Afirmații neacoperite
Banca Europeană de Investiții (BEI), care evaluează viabilitatea tehnică și financiară a investițiilor propuse, inclusiv reducerile de emisii pe care le realizează, nu este obligată să publice rezultatele evaluării. Nici recomandările Comitetului de investiții al fondului cu privire la proiectele care ar trebui să primească sprijin, nici decizia Comisiei Europene de a aproba finanțarea nu conțin informații suficiente pentru a verifica afirmațiile privind contribuția proiectelor la reducerea emisiilor.
De exemplu, gazoductul Mării Negre a fost promovat pentru finanțare ca un proiect care ar putea contribui la reducerea emisiilor în România, deoarece ar trebui să înlocuiască infrastructura de cărbune. Cu toate acestea, nu am reușit să găsim date publice care să confirme aceste afirmații. De fapt, această conductă nu se conectează la niciuna dintre centralele electrice care urmează să treacă de la cărbune la gaze fosile, ci se leagă direct la rezervația Neptun Deep din Marea Neagră.
Din datele unor calcule, acest proiect ar implica emisii semnificative, deoarece tot gazul extras trebuie ars undeva. În același timp, evaluarea impactului asupra mediului (EIM) pentru acest proiect nu ia în considerare nici măcar emisiile rezultate din arderea gazului transportat, care reprezintă un impact principal pentru acest tip de proiecte, astfel încât nu este clar cum ar putea fi făcută vreo afirmație privind reducerea semnificativă a emisiilor.
Planurile de finanțare a unei noi unități pe gaz de 485 MW la centrala electrică de la Turceni, în locul actualei capacități pe cărbune, au fost aprobate de către Comisie înainte ca în România să fie începută măcar o evaluare a impactului proiectului asupra mediului. Centrala este menită să funcționeze cel puțin până în 2051, ceea ce depășește cu mult data la care sectorul energetic al UE ar trebui să fie complet regenerabil.
Doar din aceste exemple, este clar că ar trebui să existe un proces de due diligence mai riguros și mai transparent.
Pentru ca Fondul de modernizare să își îndeplinească rolul de a face sistemele energetice europene cu adevărat durabile, gazele fosile ar trebui să fie excluse de la finanțare. Cu toate acestea, având în vedere că Directiva UE ETS a fost revizuită recent, a doua cea mai bună opțiune este ca BEI și Comisia Europeană să introducă o evaluare mai riguroasă și mai transparentă prin consolidarea aplicării normelor existente.
În special, orice modificare a procesului trebuie să asigure, în cele din urmă, că niciun proiect care distruge clima nu primește bani publici din partea UE.
În urma celui mai călduros an înregistrat vreodată, este clar, dincolo de orice îndoială, că nu există loc pentru a investi bani publici în infrastructura bazată pe combustibili fosili. Acum este momentul să ne concentrăm toate eforturile pentru a ne asigura că finanțarea publică a UE contribuie la deblocarea unor proiecte care să ducă țările UE dincolo de gaz.
Sursa: euobserver.com