Aragazul este o mașină de gătit care folosește drept combustibil gaz lichefiat. Prin extindere termenul este folosit și pentru mașina de gătit (sau reșou) care folosește curent electric.
Aragaz, termenul din limba română, provine de la rafinăria ce producea gaz petrolier lichefiat, Astra Română (A.R. + gaz).
Aragazul sau plita de gătit își are originea undeva în anul 1490, când în Alsacia au apărut primele astfel de plite, realizate în întregime din cărămidă. În secolul al XVIII-lea în Germania apar primele plite din metal, care apoi se răspândesc în Occident. Benjamin Franklin, om politic, inventator, filozof, este unul dintre inventatorii primelor modele de plite din metal.
Inventatorul aragazului este britanicul James Sharp, care în anul 1826 își brevetează invenția, iar în 1836 deschide o fabrică de aragazuri. Din cauza slabei dezvoltări a rețelelor de distribuție a gazelor, această tehnologie pe gaz s-a dezvoltat abia prin anii 1880.
Ulterior la baza plitei a fost integrat și cuptorul, iar dimensiunile plitei au fost reduse pentru ca aceasta să poată să încapă ușor într-o bucătărie. De asemenea, plitele au fost acoperite cu smalț pentru o curățare mai ușoară.
În anul 1891 a apărut și plita electrică, brevetată de compania Carpenter Electric Heating Manufacturing.
În zilele noastre plitele moderne de gătit funcționează fie pe bază de gaz, fie sunt electrice.
Plitele pe gaz au evoluat mult de la clasicul aragaz, acestea fiind mult mai eficiente, cu arzătoare de mare putere și aprindere electronică. De asemenea, pot avea inclusă și o siguranță de oprire a gazului în cazul opririi accidentale a flăcării. Cele mai bune și cu cel mai rapid sistem de gătire sunt plitele electrice cu inducție. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)