După o cursă de 10 ani prin spațiu, sonda Rosetta s-a întâlnit cu cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko
La capătul unei călătorii prin spațiu care a durat zece ani, sonda Rosetta, aparținând Agenției Spațiale Europene (ESA), s-a întâlnit în luna august cu unul dintre cele mai bizare obiecte din sistemul nostru solar, cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko. Lansată în 2004, Rosetta a parcurs peste 6 miliarde de kilometri prin spațiu. Această misiune are un buget de 1,3 miliarde de euro. După lansarea din martie 2004, Rosetta a orbitat de trei ori Pământul și o dată planeta Marte pentru a dobândi viteza necesară ajungerii la destinație.
Rosetta are anvergura de 32 de metri, de la un capăt la altul al panourilor solare care îi asigură necesarul de energie și care măsoară fiecare câte 14 metri lungime. Sonda este de 125 de ori mai mică decât cometa 67P, care are diametrul estimat la 4 kilometri. Întâlnirea cu o cometă cu diametrul de 4 kilometri, aflată la aproximativ jumătate de miliard de kilometri distanță de Terra, a fost descrisă de oamenii de știință ca și când „ai nimeri perfect în centrul unei monede de 1 eurocent aflată la Berlin, dacă ai trage un glonț din Paris”.
Astronauții nu dorm suficient și recurg frecvent la somnifere în timpul zborurilor spațiale (studiu)
Tot în luna august am aflat că astronauții nu dorm suficient și recurg frecvent la somnifere în timpul zborurilor spațiale. O echipă de cercetători la Facultatea de Medicină a Universității Harvard din Boston, a studiat somnul unui număr de 85 de astronauți în timpul misiunilor în spațiu, între 2001 și 2011. Au fost, de asemenea, analizate perioadele de somn în săptămânile de dinainte și după cele de zbor. Cercetătorii au descoperit că durata medie de somn în spațiu a fost de aproximativ șase ore (5,96 ore) în timpul misiunilor pe navetele spațiale și puțin peste șase ore (6,09 ore) în timpul misiunilor la bordul ISS, adică sub limita de opt ore și jumătate de somn pe noapte prevăzute de NASA.
Astronomii au obținut cea mai clară imagine de până acum a coliziunii dintre două galaxii
În cea de-a doua jumătate a lunii august un grup de astronomi de la Observatorul Austral European (ESO) a anunțat obținerea celei mai detaliate imagini a coliziunii dintre două galaxii. Această realizare a fost posibilă datorită combinării puterii mai multor telescoape de pe Pământ și din spațiu cu efectul de lentilă gravitațională realizat de galaxia H1429-0028. Această coliziune galactică s-a produs pe când Universul avea doar jumătate din vârsta actuală (peste 14 miliarde de ani).
Telescopul spațial Spitzer a surprins o presupusă coliziune între asteroizi
Sfârșitul lunii august a fost „dedicat” coliziunilor cosmice. Cercetătorii de la NASA au anunțat că au observat coliziunea între doi asteroizi prin intermediul telescopului spațial Spitzer.
SEPTEMBRIE:
Satelitul Europa ar putea avea o tectonică similară Pământului
Europa, unul dintre sateliții giganticei planete gazoase Jupiter, ar putea avea plăci tectonice asemănătoare Pământului, fapt care propulsează această lume acoperită de gheață pe primul loc pe lista foarte scurtă a locurilor din sistemul solar unde ar putea să existe viață extraterestră, conform unui studiu prezentat în revista Nature Geoscience la începutul lunii septembrie. Astfel, această lună ar putea fi singurul corp cosmic din sistemul nostru solar, în afară de Pământ, pe care există un sistem de tectonică a plăcilor. „Din perspectivă pur științifică sau geologică, acest lucru este incredibil”, susținea coordonatorul acestui studiu, Simon Kattenhorn de la Universitatea din Idaho. El a mai adăugat și faptul că plăcile tectonice ale satelitului Europa sunt din gheață.
NASA alege Boeing și SpaceX să construiască primele navete spațiale private care să-i ducă pe astronauți pe ISS
Agenția spațială americană a anunțat în a doua jumătate a lunii septembrie că a ales companiile Boeing și SpaceX pentru construcția primelor navete spațiale private americane ce vor transporta astronauți spre Stația Spațială Internațională (ISS), punând astfel capăt dependenței de rachetele rusești Soiuz. Boeing a primit cea mai mare parte a acestui contract, cu 4,2 miliarde dolari, în timp ce 2,6 miliarde revin SpaceX. Primele zboruri ale acestor navete private ar trebui să aibă loc în 2017. Contractul se referă la un total de șase misiuni cu echipaj uman spre ISS pentru fiecare din cele două companii.
Astronomii au descoperit „o stea într-o stea”
În cea de-a doua parte a lunii septembrie astronomii au anunțat descoperirea unui bizar sistem binar de stele, în care o stea neutronică a fost absorbită în interiorul stelei companion aflată în stadiul de supergigantă roșie, rezultând un sistem în care se află o stea într-o altă stea, concept care exista la nivel teoretic dar care a fost observat pentru prima oară. Ipoteza privind existența unor astfel de sisteme, stea în stea, a fost formulată încă din 1975 de astronomii Dr. Kip Thorne și Dr. Anna Żytkow. Pornind de la cei doi oameni de știință, un astfel de sistem binar a primit numele de „obiect Thorne-Żytkow”.
Obiectele Thorne-Żytkow (TŻO) sunt hibride formate dintr-o supergigantă roșie și o stea neutronică, hibride care văzute din exterior par a fi stele obișnuite, aflate în stadiul de supergigante roșii, așa cum este celebra stea Betelgeuse din constelația Orion. Structura chimică a acestor obiecte binare este însă diferită de cea a stelelor supergigante, fiind determinată de natura unică a activității care se desfășoară în interiorul lor. Spre deosebire de stelele obișnuite, care sunt alimentate de procesul de fuziune nucleară, obiectele din această categorie își trag energia din steaua neutronică absorbită. Descoperirea acestui bizar obiect cosmic a fost făcută prin intermediul Telescopului Magellan Clay din Las Campanas din Chile.
Sonda americană Maven a reușit să se înscrie pe orbita planetei Marte (NASA)
Vehiculul spațial american Maven, prima sondă a cărei misiune este să descopere misterul dispariției unei mari părți a atmosferei planetei Marte într-un trecut îndepărtat, a reușit să se înscrie pe orbita planetei roșii la sfârșitul unii septembrie. „După zece luni de călătorie și circa 711 milioane de kilometri parcurși, Maven (Mars Atmosphere and Volatile Evolution) a ajuns pe orbita Marte”, conform unui comunicat al NASA.
Sondă spațială indiană, pe orbita lui Marte
India nu s-a lăsat mai prejos și a reușit să-și înscrie, tot la sfârșitul lui septembrie, prima sondă pe orbita planetei Marte. Sonda Mars Orbiter Mission (MOM) — botezată și Mangalyaan de indieni — a fost lansată la 5 noiembrie 2013. Ea a fost concepută și produsă în timp record și cu buget redus, India atingându-și obiectivul de a fi prima țară din Asia care ajunge la Marte. Doar SUA, Rusia și Europa au mai reușit această performanță până în prezent. Cu un buget de 74 milioane de dolari, misiunea indiană nu a costat decât o fracțiune din bugetul alocat pentru sonda MAVEN a NASA, fiind mai ieftină chiar și decât unele superproducții de la Hollywood.
Sonda indiană Mangalyaan a transmis primele fotografii de pe Marte
Imediat după ce a ajuns la destinație, pe orbita planetei Marte, sonda indiană Mangalyaan a și trimis un set de fotografii spre Terra. Una dintre fotografii prezenta o zonă de la suprafața roșiatică a planetei fragmentată de cratere negre. Această fotografie a fost făcută de pe orbită, de la distanța de 7.300 km.
O exoplanetă uriașă „îmbătrânește” steaua pe orbita căreia se află
La sfârșitul lunii septembrie, o echipă de cercetători italieni de la Institutul Național de Astrofizică (Instituto Nazionale di Astrofisica — INAF) a publicat un studiu despre o stea din relativa apropiere a Soarelui care pare mai bătrână decât este de fapt, din cauza influenței exercitate de o gigantică exoplanetă aflată pe o orbită foarte apropiată. Exoplaneta respectivă, WASP-18b, perturbă atât de puternic câmpul magnetic al stelei în jurul căreia gravitează (WASP-18), încât aceasta se comportă ca o stea mult mai bătrână. „WASP-18b este o exoplanetă extremă”, susținea coordonatorul acestui studiu, Ignazio Pillitteri, de la Observatorul Astronomic din Palermo.
„Este una dintre cele mai masive planete gazoase cunoscute și totodată una dintre cele mai apropiate astfel de planete de steaua în jurul căreia orbitează, iar aceste caracteristici duc la un comportament neașteptat.
Planeta face ca steaua sa să pară mai bătrână decât este în realitate”, a adăugat el. Steaua în cauză, ce poartă denumirea WASP-18, se află la aproximativ 330 de ani lumină distanță și are o masă apropiată de a Soarelui. Exoplaneta gazoasă WASP-18b are o masă de aproximativ 10 ori mai mare decât a lui Jupiter, cea mai mare planetă din sistemul nostru solar și încheie o orbită completă în jurul stelei sale în doar 23 de ore — fiind încadrată în clasa planetelor de tip „Jupiter fierbinți”. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)
Citiţi şi :
Paşii făcuţi de oamenire în 2014 în explorarea spaţiului cosmic (I)
Paşii făcuţi de oamenire în 2014 în explorarea spaţiului cosmic (II)