Prețul petrolului a înregistrat o creștere bruscă, barilul de țiței Brent atingând pentru scurt timp pragul de 120 de dolari miercuri seară, cel mai ridicat nivel din 2022. Escaladarea vine pe fondul informațiilor conform cărora Statele Unite se pregătesc pentru o blocadă „prelungită” a porturilor iraniene, o mișcare ce ar putea paraliza și mai mult fluxurile globale de energie.
Tensiuni maxime în Strâmtoarea Hormuz
Volatilitatea prețurilor a fost o constantă de la începutul conflictului, în principal din cauza închiderii efective a Strâmtorii Hormuz (o rută vitală pentru comerțul global) de săptămâni întregi. Iranul a restricționat sever transportul maritim prin această zonă, care în mod normal gestionează aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze naturale lichefiate. Această acțiune reprezintă un răspuns direct la loviturile americane și israeliene care au început pe 28 februarie.
La începutul acestei luni, Teheranul a avertizat că orice navă care se apropie de strâmtoare va fi vizată. Iar Statele Unite au anunțat ulterior că forțele sale vor intercepta sau vor întoarce navele care călătoresc spre sau dinspre porturile iraniene. În ciuda acestor măsuri, o analiză BBC Verify arată că cel puțin patru nave urmărite din porturile iraniene par să fi trecut de linia de blocadă americană.
Casa Albă intră în joc
Semnalul că blocada ar putea dura a venit, se pare, direct de la Washington. Investitorii și traderii de pe piața petrolieră au interpretat o întâlnire de marți la Casa Albă între președintele Donald Trump și directori din sectorul energetic, inclusiv CEO-ul Chevron, Mike Wirth, ca un indiciu că închiderea Strâmtorii Hormuz va continua pe termen lung.
Potrivit unui oficial de la Casa Albă, citat de Bbc, discuțiile au acoperit producția internă de energie, progresele din Venezuela, contractele futures pe petrol, gazele naturale și transportul maritim. Miercuri, Trump a îndemnat Iranul să acționeze inteligent și să semneze un acord, declarând pe platforma Truth Social că țara „nu a reușit să se mobilizeze”. Președintele ar fi optat pentru continuarea presiunii economice asupra Iranului, considerând că celelalte opțiuni, reluarea bombardamentelor sau retragerea din conflict, prezintă riscuri mai mari.
Impactul economic direct și avertismentul analiștilor
Lindsay James, strateg de investiții la Quilter, a subliniat că, deși impactul în Marea Britanie s-a limitat în mare parte la prețuri mai mari la benzină și motorină, „fiecare zi care trece fără o reluare a aprovizionării vede riscul de penurii fizice și creșteri mai abrupte ale prețurilor la o gamă largă de bunuri crescând”.
V-ați întrebat cum o decizie luată la Washington se reflectă direct în bugetul dumneavoastră lunar? Ei bine, o blocadă prelungită în Orientul Mijlociu nu este doar o știre internațională. Pentru consumatorul din România, aceasta se traduce aproape imediat într-un preț mai mare la pompă. Creșterea cotației Brent, coroborată cu întărirea dolarului în perioade de instabilitate, pune presiune directă pe leul românesc și, implicit, pe costul carburanților importați. Kathleen Brooks, director de cercetare la XTB, a concluzionat tranșant: „Piețele financiare vor trebui acum să includă în prețuri perspectiva unei blocade prelungite.”
Economia iraniană, în pragul colapsului
În spatele acestor manevre geopolitice se află o criză economică profundă în Iran. Țara se confruntă cu o creștere rapidă a prețurilor, o depreciere a monedei naționale și perspectiva opririi complete a exporturilor de petrol. Numai că, dincolo de declarațiile oficiale, cifrele vorbesc de la sine.
Conform Centrului de Statistică al Iranului, rata anuală a inflației a urcat la 53,7%. Moneda țării, rialul, a atins un minim istoric. Guvernul iranian a recunoscut săptămâna trecută că aproximativ două milioane de iranieni și-au pierdut locurile de muncă, direct sau indirect, ca urmare a războiului. Oficialii de la Teheran susțin că țara poate rezista blocadei folosind rute comerciale alternative, dar presiunea este evidentă.
Reacția piețelor financiare
Pe fondul acestor incertitudini, piețele bursiere europene au închis miercuri în scădere. Indicele FTSE 100 din Marea Britanie a pierdut 1,2%, în timp ce indicele Cac din Franța a scăzut cu 0,39%, iar Dax-ul german cu 0,27%. În Statele Unite, indicele S&P 500 a închis pe o notă plată.
Cifrele sunt clare.
Banca Mondială a prognozat marți că prețurile la energie ar putea crește cu 24% în 2026, atingând cel mai înalt nivel de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, dacă cele mai acute perturbări cauzate de războiul din Iran se vor încheia în luna mai.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyCristian Tauru conduce cu 385 de puncte înaintea finalei și poate lua titlul la 17 ani și 7 luni în Piața Constituției
BravonetGeorge Tănase a confirmat divorțul după patru ani de căsnicie. Cum s-a rupt discret povestea ținută secretă
LylaTemperatura corporală poate atinge 40 de grade Celsius în 10-15 minute. Iată ce faci ca să eviți complicațiile grave la insolație
Revista IoanaPerdelele se spală la 30°C, 40°C sau 60°C, în funcție de material. Așa le albești fără să le strici la centrifugă
News24Pagubele după o inundație de la vecini se pot recupera în trei ani. Iată primii pași care îți pot salva banii
Dolce SportFCSB a pierdut cu UTA Arad 1-3 și a ajuns la două înfrângeri la rând în Superligă
