Viktor Orban: FMI nu trebuie să ne spună cum să facem

Premierul ungar Viktor Orban considera într-un interviu acordat luni, la televiziunea naţională, că este important ca ‘FMI să nu se poată întinde mai mult decât permite acordul încheiat cu eľ, în opinia sa organismul internaţional neavând dreptul să spună ‘aşa trebuie şi nu altfeľ, scrie ziarul ungar Magyar Nemzet, în ediţia de marţi.

Întrebat de moderatorul emisiunii Este (Seara), de la televiziunea naţională maghiară, referitor la comparaţia dintre situaţia actuală din Ungaria şi revoluţia din ’56, Orban declara că nu candidează la rolul vreunui Che Guevara contra băncilor, însă consideră că disputele trebuie asumate.

Întrebat cum s-a ajuns de la declaraţiile recente ale unor membri Fidesz, care sugerau un faliment naţional, până într-acolo încât nici de creditul stand-by de la FMI nu mai este nevoie, Orban explica că acordul cu FMI expiră în octombrie, însă deja lunile trecute Ungaria nu a mai făcut uz de cadrul financiar pus la dispoziţie, fiind capabilă să acceseze credite de pe piaţă pe baze pur comerciale.

Orban menţiona şi faptul că, dacă nu ar fi existat planul de acţiune în 29 de puncte atunci deficitul bugetar ar fi îngropat sub el Ungaria. Preşedintele Fidesz adăuga că organismele internaţionale sunt optimiste în ce priveşte situaţia bugetului ungar. Pentru sfârşitul anului ele prognozează un deficit de 4,1 la sută din PIB, deşi deficitul ţintă care trebuie atins de Ungaria este de 3,8 la sută, ceea ce care înseamnă că ‘mai trebuie lucrat mulť, arăta Orban.

Obiecţiei conform căreia de un nou acord cu FMI ar fi fost nevoie pentru ca finanţarea datoriei să fie mai ieftină şi pentru ca situaţia celor care au credite contractate în valută să nu se deterioreze în continuare, Orban îi răspundea într-o primă reacţie afirmând că FMI a plecat. În opinia sa, în această situaţie nu este secundar faptul că există aici în Ungaria 10 milioane de oameni care au aşteptări clare de la viaţă.

Există aşadar un acord iar Ungaria va atinge ţinta de 3,8 la sută, rămânând doar ca ţara să plătească banii împrumutaţi, spunea Orban, care considera important ca ‘FMI să nu se poată întinde mai mult decât permite acordul încheiat cu eľ, în opinia sa organis mul internaţional neavând dreptul să spună ‘aşa trebuie şi nu altfeľ. În opinia lui Orban se conturează o schimbare la nivel de UE favorabilă Ungariei.

În octombrie, statele membre decid asupra unui fel de coordonare economică, punându-se de acord când trebuie ca ele să reducă deficitul sub 3 la sută. Va exista deci un etalon unic în cadrul Uniunii. Orban crede că după aceasta va urma o fază de succes a aderării. Există desigur o problemă de credibilitate a Ungariei, însă în ţară a avut loc o schimbare de guvern, ţinea el să menţioneze.

Referitor la faptul că taxa pe bănci este considerată exagerată iar FMI o caracterizează doar ca o stingere a incendiului, Orban răspundea că asta nu este treaba FMI, nefiind stabilit în niciun acord modul cum trebuie atinsă ţinta de deficit de 3,8 la sută. Aceasta este o chestiune internă iar FMI nu are dreptul să se întindă mai mult decât permite acordul semnat.

‘Fiecare ştie unde îi este locul, noi de asemenea ştim asta’, formula el. Orban adăuga că guvernul va face totul ca băncile să nu arunce în spinarea populaţiei taxa bancară, ‘statul având mijloace pentru asta’. ‘Băncile nu sunt instituţii sociale ci vor profit iar pe spinarea noastră câştigă bine’, răspundea Orban la afirmaţia că băncile străine şi-ar putea retrage capitalul din ţară.

Legat de impozitul special de 98 la sută (impozit special pentru compensaţiile salariale din sfera publică care depăşesc 2 milioane de forinţi, n.red.), Orban ţinea să menţioneze că oricine a lucrat cinstit 30-35 de ani nu ar trebui concediat.
În ce priveşte compensaţiile salariale a devenit o modă încheierea intenţionată de contracte prin care cei care pleacă din funcţiile publice să primească milioane. ‘În situaţia de azi a Ungariei nu este permis ca o persoană să primească o compensaţie salarială peste 2 milioane de forinţi (7000 euro)’, spunea Orban.

Legat de numiri, Orban declara că nu este de mirare că în fruntea ASZ (Oficiul Naţional de Audit) erau numite persoane care activau într-un partid politic, dat fiind că acesta este obiceiul în toate ţările din jur.
‘S-a ajuns într-o etapă în care Fidesz trebuie să ia seama la faptul că are mai mulţi votanţi de stânga decât MSZP (social-democraţi)’, motiv pentru care trebuie să reprezinte atât dreapta cât şi stânga, conchidea premierul ungar.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata